Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   „Platformele tehnologice pe care le…

„Platformele tehnologice pe care le gestionați au devenit câmpuri de luptă virtuale”. Mai multe state, inclusiv R. Moldova, cer companiilor IT acțiuni împotriva dezinformării online

Imagine simbol

Platformele digitale ar trebui să ia „măsuri concrete” pentru a împiedica utilizarea serviciilor lor ca instrumente şi mijloace de promovare a unor „obiective rău intenționate”. Aceasta este una dintre solicitările incluse într-o scrisoare deschisă adresată companiilor din domeniul IT, care subliniază utilizarea rețelelor sociale pentru dezinformarea cetățenilor. Documentul a fost semnat de șapte șefi de Guvern, inclusiv de prim-ministrul Dorin Recean.

De la invazia brutală a Federației Ruse împotriva Ucrainei, R. Moldova se află în epicentrul unui război informațional, susțin semnatarii scrisorii.

„Platformele tehnologice pe care le gestionați au devenit câmpuri de luptă virtuale, iar puterile străine ostile le folosesc pentru a răspândi narațiuni false care contrazic relatările unor instituții mass-media veridice. Dezinformarea este una dintre cele mai de anvergură arme ale acestora în atingerea unor obiective strategice maligne.

Manipularea şi interferența informațională străină, inclusiv dezinformarea, destabilizează statul, afectează democrația, deraiază aderarea R. Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană, dar și slăbesc sprijinul nostru față de Ucraina în contextul războiului de agresiune al Rusiei.

Rețelele sociale au devenit canale de răspândire a unor narațiuni false și manipulatoare. Anunțurile contra plată și amplificarea artificială pe platformele Meta, inclusiv Facebook sunt adesea utilizate pentru a îndemna la acțiuni de protest plătite, pentru a aduce violența în stradă și pentru a destabiliza guvernele”, potrivit documentului.

În scrisoare se menționează că companiile IT ar trebui să ia măsuri pentru a se asigura că platformele lor nu sunt folosite pentru a răspândi propaganda sau dezinformarea care promovează agresiunea, justifică crimele de război, crimele împotriva umanității sau alte forme de abuzuri.

În acest sens, au fost indicate câteva acţiuni concrete „care pot contribui la cauza noastră comună”:

  • Platformele digitale ar trebui să ia măsuri concrete pentru a împiedica utilizarea serviciilor lor ca instrumente şi mijloace de promovare a unor obiective rău intenționate. Aceasta include abținerea de la acceptarea de plăți de la persoane care au fost sancționate pentru acțiunile lor împotriva democrației și a drepturilor omului.
  • Proiectele algoritmice ar trebui să prioritizeze acurateţea și veridicitatea în detrimentul implicării, atunci când promovează conținut. De asemenea, acestea trebuie să fie mai transparente. Publicul ar trebui să cunoască politicile platformelor online și modul în care acestea sunt puse în aplicare. Este esențial ca
    şi comunitatea academică să aibă acces gratuit sau la prețuri accesibile la datele platformelor pentru a înțelege tacticile și tehnicile campaniilor de manipulare și ale actorilor ostili.
  • Platformele ar trebui să aloce personal și resurse financiare pentru a răspunde în mod eficient provocărilor legate de moderarea conținutului, în special în domeniul complex al discursului instigator la ură, unde algoritmii automatizați pot fi insuficienţi, iar examinarea umană este esențială.
  • Platformele ar trebui să abordeze amenințarea din ce în ce mai mare la adresa democrațiilor, reprezentată de deepfakes și de alte piese de dezinformare generate de inteligența artificială, în special de către actori străini ostili.
  • Platformele trebuie să se asigure că deepfakes și textele scrise de inteligenţa artificială sunt marcate în mod clar, pentru a identifica campaniile de manipulare automatizate. Astfel, sunt necesare investiții susținute în instrumente de identificare a deep fakes și a textelor generate automat.

Scrisoare a fost semnată de prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, prim-ministra Lituaniei, Ingrida Šimonytė, prim-ministrul Republicii Slovace, Eduard Heger și prim-ministrul Ucrainei, Denîs Șmîhal.

Tag-uri:
Distribuie articolul: