OFICIAL: Șor, Cavcaliuc, Tauber, Plahotniuc și Chaika – sancționați de UE
Ministerul Afacerilor Externe de la București (MAE) a anunțat adoptarea, la 30 iunie 2023, de către Consiliul Afaceri Generale al UE, a primelor listări de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova, creat la propunerea ministrului român de externe, înaintată la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din februarie 2023.
Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.
Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova.
Anterior, presa a publicat un document intern al Consiliului UE cu lista celor care urmau să fie sancționați:
„1. Ilan Șor este un politician moldovean (lider al Partidului Politic ȘOR) și om de afaceri care este acuzat de implicare în finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova și de incitare la violență împotriva opoziției politice. Partidul ȘOR, pe care îl conduce Ilan Șor, este implicat în plata și instruirea unor persoane pentru a provoca dezordine și tulburări în timpul protestelor din Moldova.
3. Gheorghe Cavcaliuc este fostul șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova. El este cunoscut pentru că a organizat și a participat la protestele violente din 20 octombrie 2022, alături de Ilan Șor. El și-a folosit legăturile din cadrul Poliției pentru a recruta foști ofițeri de poliție și a creat un grup paramilitar pentru a „proteja” demonstranții violenți. El a fondat un așa-numit „guvern din umbră” cu scopul de a înlocui Guvernul R. Moldova ales în mod democratic.
4. Marina Tauber este deputată din partea Partidului ȘOR în Parlamentul Republicii Moldova. Ea a fost acuzată în dosarul „Frauda Bancară” și este cercetată în două dosare penale legate de finanțarea ilegală din partea unui grup infracțional organizat și falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului ȘOR.
2. Igor Chaika este un om de afaceri rus responsabil de direcționarea de bani în sprijinul proiectelor Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) care vizează destabilizarea R. Moldova. El a jucat rolul de „pungă” rusă, canalizând bani către activele FSB din Moldova pentru a aduce țara sub controlul Kremlinului.
5. Vladimir Plahotniuc este vizat în numeroase proceduri penale în R. Moldova legate de infracțiuni în legătură cu deturnarea de fonduri ale statului moldovean și de transferul ilegal în afara R. Moldova. El a fost acuzat în Moldova în dosarul „Frauda Bancară”, al cărui efecte economice afectează încă țara. De asemenea, el este cercetat pentru mituirea fostului președinte al R. Moldova cu o pungă de bani în schimbul unor favoruri politice”, se arată în documentul UE.
În baza regimului de sancțiuni privind Ucraina, dar pentru acțiuni cu efect destabilizator în R. Moldova, au fost sancționați liderul Partidului Regiunilor din R. Moldova Aleksandr Kalinin și președintele Fundației IFAVIS Grigore Caramalac.
Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023, menționează MAE.
În plus, România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum.
„Aprobarea listărilor constituie un pas important în sancționarea celor responsabili de acțiuni destabilizatoare, iar decizia are o importanță deosebită în contextul regional actual marcat de consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de presiunile hibride, ample și sistematice la adresa Republicii Moldova, care includ ingerințe în procesele politice interne și tentative de subminare a ordinii constituționale. România are un interes major în implementarea acestui regim de sancțiuni și a listărilor de persoane în baza acestuia, din considerente care privesc inclusiv asigurarea securității, rezilienței și stabilității în Vecinătatea Estică în ansamblul său, fiind, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor ei. România rămâne un susținător ferm al parcursului european al Republicii Moldova și continuăm să sprijinim activ ancorarea sa fermă și ireversibilă în valorile democrației și statului de drept”, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.
În baza regimului de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova, UE poate lua măsuri restrictive pentru contracararea acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea acesteia.
Sancțiunile pot viza persoanele care subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, spre exemplu prin acte de violență. De asemenea, regimul de sancțiuni poate viza persoane care se angajează în abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influența serios activitățile autorităților statului.
Regimul de sancțiuni este conform cu și implementează concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2022, în conformitate cu care UE va continua să sprijine Republica Moldova în acțiunile de combatere a consecințelor multiple ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate de SUA (octombrie 2022) și Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în R. Moldova.
