Noua legea privind accesul la informațiile de interes public, votată de Executiv
Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 12 aprilie, legea privind accesul la informațiile de interes public. Astfel, proiectul noii legi propune introducerea prevederii exprese a faptului că solicitanții de informații nu sunt obligați să aplice semnătura electronică sau olografă pe cerere, micșorarea termenului-limită de bază pentru examinarea și soluționarea cererilor și instituirea unui Registru al cererilor de comunicare a informațiilor de interes public.
Potrivit Ministerului Justiției, adoptarea unei noi legi privind accesul la informațiile de interes public reprezintă o acțiune trasată expres în Planul de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.
Conform documentului, accesul la informațiile de interes public este limitat pentru a proteja unul din următoarele „scopuri legitime”:
a) apărarea sau securitatea națională;
b) siguranța sau ordinea publică;
c) relațiile internaționale;
d) prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor;
e) efectuarea urmăririi penale;
f) desfășurarea procedurii administrative sau judiciare;
g) activitatea de evaluare, control sau supraveghere;
h) datele cu caracter personal;
i) drepturile de proprietate intelectuală;
j) secretul comercial;
k) mediul înconjurător.
Pe de altă parte, este interzisă limitarea accesului la informațiile de interes public care
constituie date cu caracter personal referitoare la activitatea profesională a agenților publici, în sensul Legii integrității nr. 82/2017, inclusiv:
a) numele și prenumele;
b) funcția;
c) studiile;
d) experiența profesională;
e) sancțiunile disciplinare nestinse;
f) salariul.
„Realizarea acestei acțiuni se impune, în special, în contextul în care la 1 decembrie 2020 a intrat în vigoare Convenția Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale, adoptată la Tromsø la 18 iunie 2009, fiind primul tratat internațional obligatoriu care consfințește și reglementează dreptul general de acces la documentele oficiale deținute de autoritățile publice”, menționează sursa citată.
Astfel, în vederea eliminării deficiențelor cadrului normativ existent, proiectul noii legi privind accesul la informațiile de interes public propune introducerea unor prevederi și instituții „novatorii, îndreptate spre salvgardarea eficientă a dreptului constituțional statuat la art. 34 din Constituția R. Moldova”:
- introducerea noțiunii de „informație de interes public” și definirea acesteia cu generalitate absolută;
- extinderea semnificativă a listei subiecților care constituie furnizori de informații;
- reglementarea clară și comprehensivă a temeiurilor legale în baza cărora poate fi limitat accesul la informațiile de interes public;
- introducerea expresă a interdicției în limitarea accesului la datele cu caracter personal referitoare la activitatea profesională a agenților publici;
- consfințirea transparenței proactive în calitate de modalitate primară de comunicare a informațiilor de interes public, precum și reglementarea expresă a catalogului de informații care urmează a fi publicat din oficiu de către autoritățile publice;
- reglementarea detaliată a procedurii de înaintare, examinare și soluționare a cererilor de comunicare a informațiilor de interes public, precum și specificarea expresă a faptului că prevederile Codului administrativ se aplică numai în măsura în care nu contravin prevederilor speciale din prezenta lege;
- prevederea expresă a faptului că solicitanții nu sunt obligați să aplice semnătura electronică sau olografă pe cerere;
- instituirea Registrului cererilor de comunicare a informațiilor de interes public;
- micșorarea termenului-limită de bază pentru examinarea și soluționarea cererilor (de la 15 zile lucrătoare la 15 zile calendaristice);
- instituirea expresă a obligației de a comunica informațiile de interes public în modalitatea indicată în cerere de către solicitant, cu excepții strict determinate de lege;
- reglementarea detaliată a plăților pentru comunicarea informațiilor de interes public;
- instituirea unor prevederi speciale cu privire la examinarea și soluționarea cauzelor judiciare privind contestarea acțiunilor sau inacțiunilor furnizorilor de informații, care vor asigura celeritatea și flexibilitatea proceselor judiciare;
- introducerea mecanismului de răspundere pecuniară a furnizorilor de informații pentru încălcările legii;
- instituirea sistemului de monitorizare și control al implementării legii, constituit din Avocatul Poporului (Ombudsmanul) și Cancelaria de Stat.
Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției cu suportul Proiectului Uniunii Europene „Sprijin pentru dialogul politic structurat, coordonarea implementării Acordului de asociere și îmbunătățirea procesului de aproximare legală” și a fost consultat public cu peste 50 de autorități și organizații neguvernamentale, notează autoritatea.
subiect-03-nu-1003-mj-2022_0 (1) by Ziarul de Gardă on Scribd
