Noua componență a Consiliului Superior de Securitate. Cine sunt noii membri, cât de legitimă este prezența reprezenților ONG-urilor și ce spun experți, foști, dar și actuali membri ai CSS
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a semnat luni, 25 ianuarie, decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate (CSS).
Pe lângă membrii din oficiu, zece la număr, șefa statului a numit 11 membri noi, care vor face parte din Consiliul Suprem de Securitate (CSS).
Cinci dintre cei 11 membri ai CSS numiți de Maia Sandu fac parte din Aparatul președintei R. Moldova.
Tot printre membrii numiți ai CSS se regăsesc trei deputați din Parlamentul de la Chișinău și trei experți ai societații civile, lucru ce a fost criticat dur de fostul președinte Igor Dodon și mai mulți reprezentanți ai socialiștilor.
„Este important ca membrii numiți din rândul societății civile să aibă tangențe cu problemele securității naționale, să cunoască problemele de securitate și să fie titulari de drept”, o spun unii dintre experții cu care Ziarul de Gardă a discutat despre componența Consiliului Suprem de Securitate.
Expertul constituțional, profesor de drept, Nicolae Osmochescu susține că este important ca din Consiliului Suprem de Securitate (CSS) să facă parte persoane care au tangențe directe cu securitatea națională a R. Moldova, dar și ca acești membri, fie ei și din rândul socieății civile, să cunoască problemele reale ale securității de stat.
Tot Nicolae Osmochescu a mai menționat că este necesar ca membrii numiți să fie titulari de drept.
„Membrii din societatea civilă care fac parte, care sunt de drept, aici, nu sunt probleme, ceilalți membri ai Consiliului Suprem de Securitate sunt numiți de președinte dat fiind faptul că aceasta este competența exclusivă a președintelui. Componența nominală este competența dumneaiei, dar eu consider că în primul rând, desigur, din Consiliul Suprem de Securitate al statului trebuie să facă parte persoane care au tangențe cu securitatea reală a statului, fie ei și din societatea civilă, nu contează, dar ei să aibă tangențe cu problemele securității naționale, să cunoască problema.
Va fi sau nu va fi funcțional acest Consiliu Suprem de Securitate, care este totuși un organ consultativ pe lângă șeful statului, vom vedea. Nu văd niciun pericol. Competențele acestui consiliu și membrii acestui consiliu sunt foarte limitați. Acces la secretul de stat au în primul rând persoanele care din oficiu sunt membrii al Consiliului Suprem de Securitate. Toți ceilalți nu au acces direct. Ei asistă la examinarea unor probleme care ar fi secret de stat, dar ei nu pot solicita de la instituțiile de forță, de exemplu de la SIS, nu pot solicita documente. Pentru aceasta sunt anumite niveluri de securitate, niveluri de garanție, niveluri care permit accesul la documente de confidențialitate de diferite niveluri”, menționează expertul constituțional pentru ZdG.
Ziarul de Gardă a discutat cu foști, dar și actuali membri numiți ai CSS care au alte opinii în legătură cu noua componență a Consiliului, în care se regăsesc și trei membri numiți din rândurile socieții civile.
Deputatul Chiril Moțpan, membru al Comisiei parlamentare „Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică”, care se regăsește în lista membrilor CSS numiți de președinta R. Moldova, Maia Sandu, susține că a ajuns să facă parte din CSS fiind desemnat, la solicitarea șefei statutului, de către fracțiunea parlamentară, Platforma DA, din care face parte.
„Am fost desemnat din partea fracțiunii parlamentare Platforma Demnitate și Adevăr. Acest organ, CSS, mie mi se pare, chiar dacă este unul consultativ, cu importanță foarte mare pentru interesele țării. Să nu uităm că sarcina de bază este securitatea națională”, ne-a comunicat deputatul, membru al CSS.
Parlamentarul menționează că are mai multe subiecte pe care intenționează să le promoveze și să le propună pentru discuții în cadrul Consiliului Suprem de Securitate.
„Sunt o sumedenie de subiecte pe care vreau să le propun Consiliului spre dezbatere, cum ar fi de exemplu, vorbim acum mult despre pandemie, dar vreau să solicit niște răspunsuri de la instituțiile abilitate privind importul vaccinului despre care se vorbește atât de mult. Cine va verifica calitatea acestora în țară? Un alt subiect ar fi proprietățile Republicii Moldova în Ucraina, în special, o să promovez acest subiect.
O să vorbesc și despre un subiect strategic. Din punctul meu de vedere – Căile Ferate, e un dezastru total ce se face acolo. Și Comisia Laundromatului trebuie să-și găsească locul într-o discuție, în planurile de discuții ale Consiliului. Securitatea energetică – este foarte important ca să abordăm și acest subiect și în genere este important ca să discutăm despre zona de securitate. E timpul să punem capăt unor lucruri care se întâmplă, am mai vorbit despre faptul că așa numitele autorități transnistrene trec liber, sechestrează liber cetățeni fără nicio obiecție din partea statului nostru.
Chiar dacă este un organ consultativ, Consiliul Suprem de Securitate totuși are un cuvânt de spus, toți membri ai consiliului sunt reprezentanți sau șefi ai instituțiilor de drept: SIS, PG. În ședințele acestei comisii li se vor solicita niște informații, vom analiza împreună care ar fi căile de oprire a contrabandei, de exemplu, a dezmățului delicvent din țară”, ne-a mai declarat Chiril Moțpan.
În legătură cu desemnarea a trei membri CSS, reprezentanți ai ONG, Chiril Moțpan spune că nu vede nicio problemă în acest fapt și consideră că cei trei membri ai CSS din randurile societății civile „sunt destul de maturi ca să înțeleagă sarcinile acestui Consiliu și să se implice în măsura așteptărilor”.
„Nu mi se pare un pericol ca membrii din rândurile societății civile să aibă acces la secrete de stat. Pentru că este și în Codul Penal un articol special privind trădarea de țară. Cei care fac parte din Consiliu reprezintă statul la cel mai înalt nivel și importanța acestui organ este securitatea statului, aici nu pot exista mofturi. Indiferent de opțiunile politice toată lumea trebuie să-și aplice ochii asupra intereselor țării și să lupte pentru acest interes. Toți membrii care sunt acolo vor fi obligați, ca și noi toți ceilalți membrii – de fapt am semnat deja niște acte privind secretul de stat, fiecare membru al Consiliului va semna un document care îl obligă să păstreze secretul de stat. Încălcarea acestuia ar însemna dosar penal și ani de pușcărie.
Acum, privind competența sau nu a membrilor din societatea civilă, eu cred că întotdeauna trebuie să mergem, să pornim de la faptul că oricine poate să crească dacă își dorește într-un domeniu sau altul. Nu este o problemă chiar ieșită din comun ca noi să dispersăm atât de dramatic – iată aceștia știu ce înseamnă activitatea Consiliului Suprem de Securitate, iar aceștia nu știu. Cu siguranță sunt destul de maturi ca să înțeleagă sarcinile acestui Consiliu și să se implice în măsura așteptărilor”, susține deputatul Chiril Moțpan.
Fostul secretar general al Aparatului ex-preşedintelui R. Moldova Nicolae Timofti și fost membru al Consiliului Suprem de Securitate, Ion Păduraru, susține, însă, că în Consiliul Suprem de Securitate nu ar trebui incluse „persoane care nu au nimic direct cu structurile statului”. Fostul consilier prezidențial mai menționează că pe lângă Consiliul Suprem de Securitate pot fi create consilii formate din societatea civilă, care eventual „vor avea posibilitatea să participe la ședințele lărgite sau să se dea cu părerea, dar aceste persoane nu ar trebui să facă parte din CSS”.
„Avem o situație foarte simplă, dar și complicată. Regulamentul Consiliului Suprem de Securitate este aprobat chiar de președintele Republicii Moldova. Prevederea cu privire la cerințele față de membrii Consiliului tot se conține în regulament, el neavând o forță decizională, dar totuși Consiliul Suprem de Securitate este un fel de platformă de discuții la un nivel foarte politic, la un nivel specific legat de chestiuni de securitate și apărare și așa mai departe, probleme importante.
De regulă, problemele care se discută acolo sau în mare parte conțin informații clasificate, la diferite grade de securizare. De aceea, este important ca membrii Consiliului Suprem de Securitate să aibă acces, conform legii cu privire la secretul de stat, acces la secretul de stat. Eu mă îndoiesc că, în general, fiecare dintre membrii care sunt în funcție de stat au acces oficializat la secretul de stat, pentru că este totuși o procedură. Da, șeful de stat, președintele are acces direct, deputații, președintele Parlamentului, au din oficiu acces la secretul de stat, dar nu toți, de exemplu, consilierii președintelui sau chiar secretarul general al Consiliului. Este o procedură stabilită, se verifică și așa mai departe. Dacă noi nu vrem să transformăm statul într-o jucărie sau instituțiile statului într-o jucărie atunci ne jucăm și cu secretul de stat. Sunt multe situații în care trebuie să dozezi informația, nu este vorba despre faptul că se ascunde de cetățeni, dar trebuie să te gândești la consecințe, nu poți să discuți problemele legate de securitatea statului cu vecinii și să le dezbați public în Piața Marii Adunări Naționale.
Membrii societății civile față de care eu am mare respect în principiu, toți acești membri ai societății pot fi atrași pe larg în discuții și dezbaterile problemelor statului pe platforme care sunt deja prevăzute sau președintele este liber să-și creeze consilii diferite, consilii netitulare, extra-consilii. De exemplu Consiliul Economic, Consiliul politic, Consiliul de Securitate, de orice, inclusiv pe lângă Consiliul Suprem de Securitate pot fi create consilii formate din societatea civilă, care vor avea posibilitatea să participe la ședințele lărgite sau să se dea cu părerea, dar nici de cum nu putem compromite sensul Consiliului Suprem de Securitate. Eu cred că este o problemă aici. Avem o problemă dacă nu vrem să diminuam rolul Consiliului Suprem de Securitate, care și așa nu prea este tare. Acolo participă, de regulă, persoanele cu responsabilitate politică înaltă în stat, de asta este șeful statului președinte al Consiliului, este prim-ministru, care discutând acolo și votând o decizie își asumă și automat răspunderea politică, iar dacă nu le execută aceasta este răspunderea lor față de societate, iar la o anumită etapă poate fi și alt gen de răspundere. De aceea, eu cred că în Consiliul Suprem de Securitate nu pot fi incluse persoane care nu au nimic direct cu structurile statului, iar aceste persoane care se doresc a fi implicate în activități de genul acesta pot fi liber atrase prin platformele de participare”, ne-a comunicat Ion Păduraru, fost membru al CSS și fost consilier prezidențial al ex-președintelui R. Moldova, Nicolae Timofti.
Între timp, socialiștii critică decretul președintei R. Moldova privind numirea noilor membri ai CSS. Liderul PSRM, Igor Dodon, spune că „este nedumerit de faptul că în noua componență a CSS se regăsesc deputați PAS” și tot el spune că „este revoltat de decizia președintei Maia Sandu de a numi în CSS reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale”.
„Am aflat cu nedumerire despre decizia președintei Maia Sandu de a numi în componența Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova reprezentanți ai partidului său politic, care nu au nicio atribuție față de autoritățile executive ale statului. Și mai revoltătoare este decizia doamnei Sandu de a numi în CSS reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, inclusiv ai celor finanțate din străinătate. Consider că este necesar să-i amintesc președintelui Moldovei că membrii Consiliului Suprem de Securitate au acces la informații confidențiale, inclusiv absolut secrete și pentru aceasta, există o procedură specială, reglementată de Serviciul Informații și Securitate al Republicii Moldova” susține liderul socialiștilor.
Solicitată de către ZdG, pentru a ne oferi o reacție pe marginea declarațiile făcute de Igor Dodon în legătură cu noua componență a CSS, Sorina Ştefîrţă, consiliera pentru comunicare publică, purtătoarea de cuvânt a președintei R. Moldova Maia Sandu, susține că desemnarea membrilor din rândul deputaților nu contravine Regulamentului CSS aprobat prin decret prezidențial.
„Aceasta nu contravine Regulamentului, în plus, se regăsesc și deputați din alte formațiuni parlamentare”, ne-a comunicat purtătoarea de cuvânt a președintei R. Moldova.
În legătură cu acuzațiile lui Dodon, privind numirea reprezentanților societății civile în calitate de membri ai CSS, consiliera pentru comunicare publică din cadrul Președinției menționează că nici acest fapt nu contravine Regulamentului.
„Faptul că au fost numiți reprezentanți ai ONG, de asemenea, nu contravine Regulamentului. În plus, în R. Moldova, nu este ilegal să conduci/reprezinți un ONG, la fel cum nu este ilegal ca un ONG să fie finanțat din străinătate”, ne-a mai comunicat Sorina Ştefîrţă
În context, purtătoarea de cuvânt a președintei R. Moldova menționează că membrii CSS au fost aleși pe domenii de expertiză.
Cine sunt cei trei membri numiți ai CSS din rândul societății civile
Cei trei membri din rândul societății civile care se regăsesc în noua componență a Consiliului Suprem de Securitate sunt Gaibu Sergiu, Răducanu Tatiana și Kulminski Vladislav.
Gaibu Sergiu este expert economic în Asociația Obștească „Centrul Analitic Independen, Expert-Grup”. El este director pe programul „Sectorul financiar-bancar”.
Răducanu Tatiana, judecător în demisie, actualmente este președinta Consiliului de Administrare a Centrului de Resurse Juridice. Ea a activat în funcția de judecătoare la Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani) în perioada anilor 1988-1996. În anul 1996 ea a fost promovată în calitate de judecătoare la Curtea de Apel a Republicii Moldova, unde a activat până în anul 2003. Ulterior, Răducanu a fost judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. La 30 iunie 2005, Răducanu a fost promovată la Curtea Supremă de Justiție, unde a activat până în 2016. În anul 2016, Răducanu a plecat din sistemul judecătoresc din propria inițiativă.
Kulminski Vladislav este cel de-al treilea membru al CSS numit din rândul societății civile. Kulminski este expert în problme de politică internă și securitate și deține funcția de președinte al Institutului pentru Inițiative Strategice. Anterior, el a deținut funcția de consilier în cabinetul fostei prim-ministre Maia Sandu, actuala președintă a R. Moldova, pe politică externă și planificare strategică. În octombrie 2019, a fost numit în funcția de Secretar de Sat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.
Anterior, Kulminski a activat în cadrul Băncii Mondiale, ocupându-se de reforma sectorului administrației publice din R. Moldova. Tot anterior, Kulminski a fost consilier superior al prim-ministrului Iurie Leancă, conducând departamentul intern de planificare strategică.
La 21 ianuarie 2021, președinta Maia Sandu a modificat regulamentul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), fiind stabilite criterii exacte cu privire la persoanele care pot fi numite în calitate de membri ai CSS. Prevederile au fost operate printr-un decret cu privire la modificarea decretului președintelui Petru Lucinschi din 1997.
Din componenţa CSS fac parte, din oficiu, preşedintele Parlamentului, prim-ministrul, preşedintele Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului, ministrul apărării, ministrul afacerilor interne, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al R. Moldova, procurorul general şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.
Conform Regulamentului Consiliului din 8 octombrie 1997, președintele R. Moldova poate numi în calitate de membri ai CSS şi alte persoane cu funcţii de răspundere.
Prin decretul semnat de președinta Sandu, au fost stabilite criterii exacte cu privire la persoanele cu funcții de răspundere care pot fi numite în calitate de membri ai CSS.
Textul „cu funcții de răspundere” a fost substituit cu textul „care întrunesc următoarele condiții:
– deține cetățenia R. Moldova
– cunoaște limba română
– nu are antecedente penale nestinse
– se bucură de o reputație ireproșabilă”.
Prin decretul publicat în Monitorul Oficial sâmbătă, 23 ianuarie, a fost adăugat că persoanelor membre ale CSS le poate fi perfectat dreptul de acces la secretul de stat.
Prin decretul publicat în Monitorul Oficial sâmbătă, 23 ianuarie, a fost adăugat că persoanelor membre ale CSS le poate fi perfectat dreptul de acces la secretul de stat.
