Medic anesteziolog despre pacienții ajunși la ATI: „Pacientul îi spune medicului că îi este greu să respire, că se sufocă, că îi este frică să moară și că vrea să trăiască”

După un an de zile în care a lucrat în secția de terapie intensivă tratând pacienții infectați cu noul tip de coronavirus, an în care a văzut sute de decese, Dmitrii Dubinceak-Muler, medic anesteziolog-reanimatolog la Spitalul clinic municipal Bălți povestește, într-o postare pe Facebook, despre suferințele pacienților care ajung la reanimare și care se sufocă din cauza plămânilor afectați de infecție. El spune că pentru medicul de gardă cele mai grele momente încep atunci când trebuie să anunțe rudele despre decesul pacientului.

„Din păcate, din motive de etică, nu-i putem duce pe cei care nu cred în Covid-19 în „fierbințeala” în care colegii mei luptă pentru viețile oamenilor. Sunt sigur că o astfel de „excursie” i-ar face să creadă în boală și pe cei mai mari sceptici. Pot să vă spun însă, cum decurge boala la pacienții bolnavi de Covid-19 care sunt în stare gravă sau extrem de gravă. Pot să vă povestesc cum ei, zilnic, luptă împreună cu medicii pentru a rămâne în viață și din păcate, nu sunt mereu învingători în această luptă”, scrie medicul.

El spune că nu toți pacienții ajung în secția Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Primele simptome pe care le are un pacient infectat cu coronavirus sunt slăbiciuni mari, dureri în tot corpul, uneori tuse seacă și febră 37-40 de grade. La a doua sau a treia zi poate să apară dispneea de diferită intensitate, adică dificultățile de respirație.

Pacientul cu dispnee ușoară este internat în spital și i se prescrie terapia cu masca de oxigen. Dacă starea se agravează, pacientul este transferat la ATI.

„Urcați în fugă până la etajul nouă al unui bloc. Acum aveți dispnee severă”

„Faceți 10 flotări, alergați ușor 100 de metri, sau urcați rapid la etajul patru sau cinci. Acum aveți dispnee în formă ușoară. Încercați să alergați 300 de metri cu viteză maximă sau urcați în fugă până la etajul nouă al unui bloc. Acum aveți dispnee severă. Astfel respiră un bolnav de COVID-19 care este internat la ATI”, scrie medicul.

Medicul explică faptul că dispneea severă apare din motiv că pe fon de infecție sunt atacați plămânii. Aceștia se inflamează, iar în vasele sanguine se formează trombi minusculi. Ca rezultat, persoana respiră, însă oxigenul nu ajunge în organism prin plămânii afectați și pacientul începe să se sufoce. Sufocându-se persoana ajunge pe patul din reanimare.

Medicul Dubinceak–Muler spune că primul lucru pe care îl fac medicii din ATI este să întoarcă pacientul pe burtă și să-l conecteze la masca cu oxigen. În poziția de „culcat pe burtă”, spune el, circulația sanguină și ventilarea plămânilor se îmbunătățește, iar ca rezultat, în unele cazuri, saturația cu oxigen crește și persoanei îi este mai ușor să respire. Din spusele lui, acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată și poate dura puțin timp.

Medicii le explică pacienților că aceasta este unica șansă la viață

Dacă doctorul constată că în câteva ore starea pacientului nu se îmbunătățește și acesta continuă să se sufoce, acesta este trecut la masca CPAP, adică, pe fața pacientului se pune o mască care acoperă ermetic gura și nasul pacientului. Aceasta se conectează la un aparat care împinge aerul oxigenat în plămânii pacientului.

„În acest răstimp pacientul este conștient nu are cele mai plăcute senzații. Închipuiți-vă că sunteți într-o mașină care merge cu 100 de kilometri pe oră. Scoateți capul pe geam și încercați să respirați. Sau mai simplu: porniți un uscător de păr la puterea maximă, puneți-l la distanța de 20 de centimetri de fața dumneavoastră și încercați să respirați. Așa respiră pacienții conectați la masca CPAP. Uneori pacienții stau cu masca conectată câteva ore, alteori câteva zile, iar în unele cazuri- câteva săptămâni”, spune medicul.

În tot acest răstimp, medicii le explică pacienților că aceasta este unica șansă la viață, iar ei trebuie să respire chiar dacă le este greu. Unii dintre ei plâng, dar se străduie să respire. Pe lângă aceasta, ei primesc și tratament medicamentos format din câteva antibiotice, spasmolitice, hormoni și alte medicamente destinate tratării pneumoniei și altor complicații cauzate de COVID-19.

Reanimatologul spune că în această stare, pacientul poate petrece o zi, o săptămână sau chiar mai mult. Dacă organismul răspunde la tratament, după un anumit timp plămânii vor începe să se recupereze, masca CPAP va fi îndepărtată și tratamentul va continua. Totuși, există cazuri când chiar și în poziția „culcat pe burtă”, chiar și fiind conectați la masca CPAP, chiar și cu tratarea cu cele mai eficiente antibiotice și alte medicamente, starea pacienților nu se îmbunătățește. Ei continuă să se sufoce, în timp ce frecvența respirației poate ajunge la 30 sau mai mult per minut, în acest timp simțindu-se ca și cum ar fi fugit pe scări până la etajul 9.

Dispozitivul care respiră pentru pacient

„El îi spune medicului că îi este greu să respire, că se sufocă, că îi este frică să moară și că vrea să trăiască. În acest stadiu (și uneori chiar mai devreme), medicul nu are de ales decât să conecteze pacientul la un aparat de ventilare artificială a plămânilor. Pacientul este indus într-o stare similară cu anestezia în timpul unei operații: adoarme și nu mai simte durere. După aceea, un tub de plastic este introdus în trahee. Acesta este conectat la un dispozitiv care ventilează plămânii, adică, respiră pentru pacient. În același timp, începe cea mai dificilă perioadă pentru personalul medical: un pacient cu ventilație mecanică este întors de mai multe ori pe zi de pe spate pe burtă, de pe burtă pe partea laterală, apoi pe spate, iar apoi procedura se repetă”, spune medicul.

El explică că mai mult de jumătate dintre pacienți cântăresc peste 100 de kilograme, iar asistentele, infermierele și medicii îi întorc de patru-cinci ori pe zi, în secție fiind internați de la doi până la șase de astfel de pacienți sau chiar mai mulți. Doctorul relatează că în cazul în care organismul va răspunde la tratament, peste câteva zile pacientul va fi deconectat de la aparatul de ventilare artificială, va fi conectat la masca CPAP, iar ulterior la masca cu oxigen.

Atunci când nu se mai poate face nimic

Dar există și un alt scenariu: în pofida tratamentului și a eforturilor medicilor, în ciuda CPAP și a ventilației mecanice, starea pacientului se poate înrăutăți în continuare, leziunile pulmonare vor progresa iar saturația cu oxigen va continua să scadă, fără a se mai putea face nimic.

„În această stare, aflându-se în somn indus, pacientul nu simte dificultăți de respirație insuportabile și nu suferă. Doarme și nu înțelege că moare. Din cauza lipsei de oxigen mor celulele creierului, apoi cedează organele și se opresc bătăile inimii. În acest moment, pentru medicul de gardă încep cele mai grele momente: el ia telefonul, sună la numărul indicat în fișa medicală și spune:

„Bună ziua: vă contactează medicul … din secția ATI în legătură cu pacientul … . Cine sunteți pentru el? Din păcate, sunt nevoit să vă anunț că mama (tatăl, bunica, bunelul, sora, fratele, fiul sau fiica) dumneavoastră a decedat”.

Cum reacționează rudele la acest sunet? Nu o să vă povestesc”, mai scrie medicul.

„Iar medicul din nou se echipează și merge la celălalt pacient pentru ca să lupte pentru viața lui, înțelegând că în această luptă nu vor învinge toți”, a conchis Dmitrii Dubinceak–Muler.

La data de 20 martie, în R. Moldova au fost înregistrate 4501 de persoane decedate de pe urma complicațiilor provocate de noul tip de coronavirus.