Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale: „Oamenii care au venit la noi erau în stare de șoc. Este absolut normal să-i ajutăm”
Facilitățile de care pot beneficia refugiații din Ucraina, dar și familiile care i-au găzduit, gestionarea fondurilor internaționale ce ajung în țară, dar și cum criza refugiaților ar putea afecta traiul moldovenilor ce se află la limita sărăciei – despre acestea am discutat cu ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari.
În prima lună de război R. Moldova a oferit refugiaților mâncare și cazare, ce faceți mai departe pentru integrarea acestora?
Conform datelor de la Ministerul Afacerilor Interne, pe teritoriul R. Moldova acum se află în jur de 98 de mii de refugiați, dintre care, aproape jumătate sunt copii. Din total, cinci mii de refugiați sunt în centre de plasament, adică sunt cazați în mod organizat și acestor persoane li se oferă servicii de cazare, alimentare, activități, servicii medicale, asistență.
Este adevărat că mai mult de 90% dintre refugiați se află în familii sau pe cont propriu.
Pentru ei există program de suport monetar implementat de Înaltul Comisariat al ONU pentru refugiați. Fiecare refugiat are dreptul la o plată de 2200 de lei (100 de euro) pe un card bancar care poate fi folosit numai pe teritoriul R. Moldova. Și acești bani provin din fonduri internaționale, nu este vorba de bugetul R. Moldova.
Programul Alimentar Mondial implementează un program de sprijin pentru familiile de moldoveni care au găzduit refugiați. Dacă o familie a găzduit cel puțin doi refugiați timp de cel puțin o săptămână, este eligibil pentru o plată de 3500 de lei (170 de euro).
Este adevărat că jumătate dintre refugiați sunt copii – aceasta este o mare provocare pentru a integra copiii. Prin dispoziția Comisiei Situații Excepționale s-a permis audiența copiilor în clase. Copiii persoanelor strămutate din Ucraina au dreptul să fie prezenți în timpul orelor fără a fi testați, fără a participa la examene. Copiii care solicită azil în R. Moldova și solicită oficial recunoașterea statutului de refugiat, au dreptul să fie incluși în sistemul de învățământ plenar ca orice copil cetățean al R. Moldova.
În timp, cei care vor solicita azil, vor fi eligibili pentru programul de ajutor social și dacă familiile vor avea venituri mici, ele vor fi eligibile pentru programul de ajutor social.
Cât timp R. Moldova își permite să găzduiască cei 100 de mii de refugiați care au ales să rămână în țara noastră?
În primul rând trebuie să definim ce înseamnă „își permite” și cine este „R. Moldova”. R. Moldova suntem noi cu toții, suntem cetățenii acestei țări și mobilizarea a fost națională – și autoritățile locale, și organizațiile necomerciale și bussines-urile. Toți s-au mobilizat. A fost o echipă impresionantă de voluntari care s-au mobilizat. Este adevărat că în timp, acest avânt poate să erodeze, să mai scadă. Noi, ca popor suntem destul de primitori și pe termen lung. Este adevărat că dacă am fi singuri, ne-ar fi foarte greu pentru că este un cost, mai ales atunci când primim familii care sunt într-o situație de șoc și au nevoie de suport, inclusiv financiar. Dar noi nu suntem singuri și ne ajută organizațiile internaționale și fondurile internaționale. Vorbim de câteva zeci de milioane de euro care vor veni în economia țării noastre prin mecanisme de sprijin pentru familiile care au găzduit refugiați și pentru refugiați. Toate aceste mecanisme ne vor permite ca țară să susținem acești refugiați o perioadă mai îndelungată. În ultima perioadă, R. Moldova a câștigat multă vizibilitate pe plan internațional. Suntem țara care a primit cei mai mulți refugiați pe cap de locuitor, asta a permis și Guvernului, și autorităților locale să atragă nu doar atenție, dar și fonduri, și resurse. Și nu doar în termen de ajutoare umanitare, dar și sprijin macrofinanciar, sprijin bugetar pe care-l așteptăm de la Uniunea Europeană și asta ne poate permite să acoperim costurile pe termen lung.
Cu ajutorul comunității internaționale, cred că putem face față acestei situații pe termen lung.
Încetul cu încetul stabilim aceste proceduri ca organizațiile internaționale să preia asupra lor tot greul gestiunii refugiaților, iar noi să continuăm implementarea politicilor pentru proprii noștri cetățeni.
Ați analizat ce poate face Guvernul pentru ca țara noastră să poată obține beneficii de pe urma refugiaților ucraineni? Vorbim aici de forță de muncă, în primul rând. Aveți date despre refugiații implicați în câmpul muncii?
Am permis refugiaților să se angajeze fără acte speciale, fără acel permis de muncă care era necesar anterior pentru străini. Ei se pot angaja ca orice moldovean pe durata stării de urgență și pentru că starea de urgență durează două luni, ei au timp să-și regularizeze situația, să obțină actele permisive dacă doresc să fie angajați pe un termen mai îndelungat.
Știu că s-au angajat deja în jur de 200 de angajați la nivel de țară. Numărul lor crește. Este vorba în special despre femei – asistente medicale, angajate în sistemul de învățământ. Sunt mai multe persoane cu specializări specifice care își găsesc un loc de bună. Bineînțeles este vorba și de vânzătoare, muncitori necalificați.
În această perioadă s-au promis mai multe donații din partea altor state, cum vă asigurați de transparența și gestionarea acestora cu bună credință? Și cine va administra acești bani?
Vorbim despre mai multe mecanisme prin care donațiile, inclusiv financiare ajung în R. Moldova, cel puțin două mecanisme.
Primul mecanism este în contul de donații deschis de Ministerul Finanțelor, contul dedicat gestionării crizei refugiaților. S-au adunat 58 de milioane de lei în cele conturi – lei, euro și dolari. Acești bani, în marea lor parte, încă nu sunt cheltuiți pentru că factura pentru centrele de plasament vine la sfârșitul lunii. La minister vom primi devizul de cheltuieli al celor 100 de centre de plasament. Deci o mare parte din acești bani se vor duce la finanțarea centrelor de plasament. De asemenea, o parte din acești bani au fost destinați pentru gestiunea fluxului refugiaților pentru că s-au organizat coridoare verzi, s-a organizat transport și s-a ars destul de multă motorină. Acești bani s-au utilizat în parte și sunt raportările și pentru acest lucru. Din această sumă, 23 de milioane s-au alocat către autoritățile publice de nivelul 2, adică consiliile raionale și primării.
A doua categorie, vorbim de suport macrofinanciar. Suportul macrofinanciar este un suport care vine pentru susținerea bugetului, direcționat pe anumite programe. Și în contextul crizei din Europa de Est, și în contextul războiului din Ucraina, dar și cea a prețurilor la energie, Uniunea Europeană ne ajută cu un suport macrofinanciar de 150 de milioane de euro. Și România ne oferă suport macrofinanciar. Acești bani nu sunt direcționați pe un program anume, sunt suport pentru buget, o parte din ei sunt împrumuturi, va trebui să-i rambursăm în timp, o parte sunt grant. Așa funcționează lucrurile. Dar acești bani nu sunt condiționați de o utilizare anume, sunt condiționați de o performanță a Guvernului – lupta împotriva corupției, politici sociale, de dezvoltare economică. Sunt condiționați de un comportament general al țării. Aceste fonduri vor fi administrate în transparența generală a statului.
În ce măsură alocațiile oferite de stat acoperă cheltuielile centrelor de plasament? Pe deplin sau numai parțial?
Revin la acel cont de donații. Este un cont de donații în care au contribuit persoane fizice, persoane juridice și alte state – Lituania a donat 750 de mii de euro în acest cont deschis de Ministerul Finanțelor , Estonia. R. Moldova, ca orice alt stat, are un buget anual. În bugetul nostru anual, noi nu am prevăzut bani pentru gestiunea crizei refugiaților. Nu am pus niște bani deoparte pentru 2021 ca să acoperim aceste cheltuieli. Dar Guvernul are un fond de intervenție, din acel fond de intervenție poți să finanțezi anumite cheltuieli extraordinare, neașteptate. Acel fond de intervenție a fost în mare parte consumat pentru criza energetică. Banii pentru refugiați nu s-au luat din salarii sau din pensii sau alte măsuri sociale. S-au colectat separat și cine a putut, a contribuit. Este vorba despre o acoperiră deplină. După care, am solicitat organizațiilor internaționale să preia inclusiv finanțarea acestor centre astfel încât să nu fim nevoiți să realocăm bani din alte programe pe programul de susținere a refugiaților.
În prima lună de război, R. Moldova a alocat 200 de milioane de lei din fondurile de rezervă (aproximativ 10 milioane de euro) pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Cum argumentăm aceste cheltuieli pentru cetățenii R. Moldova care critică alocarea de bani de la buget, mai ales că și ei se confruntă cu mai multe crize și mulți trăiesc la limita sărăciei?
A fost o situație critică. Oamenii care au venit la noi erau în stare de șoc. Este absolut normal să-i ajutăm. Omenesc, dacă vreți. Efortul este mare. Este un răspuns la criză. Ne costă aceasta, dar altfel nu s-a putut.
Știm că din cele 200 de milioane de lei, bani alocați din fondurile de rezervă pentru gestionarea crizei refugiaților, 152 de milioane au fost alocate pentru sporuri pentru angajații ministerelor care au fost implicați în acest proces. Ce fel de sporuri au primit angajații MMPS? În ce valoare? Era nevoie de aceste sporuri?
Angajații ministerului încă nu au primit sporuri. Unii dintre angajații ministerului care au lucrat sâmbăta și duminica, au lucrat ore suplimentare, într-adevăr vor primi spor pentru ore suplimentare așa cum prevede legislația muncii. În dispoziția Comisiei Situațiii Excepționale, pentru persoanele care au fost direct implicate în gestiunea fluxului de refugiați, este vorba de exemplu, cei care au lucrat în centre de plasament, asistenții sociali sau cei care au lucrat la frontieră – angajații Ministerului Afacerilor Interne, Poliției de Frontieră vor beneficia de un spor specific în conformitate cu prevederile Codului Muncii care prevede un astfel de spor specific pentru risc și care este de 40%, 60% din salariu, în funcție de cum autoritatea a definit categoria acelui salariat. Vorbim de asistenți sociali care și așa au salarii foarte mici și un spor de 40%, 60%, din punctul meu de vedere nu reprezintă salariul pe care ei ar merita să-l câștige. Angajații noștri vor primi acum un salariu mai mare pentru că au muncit fără sâmbete și duminici. Și au stat aici până la ora 10, 11 seara pe teren sau în centre de plasament. Repet, banii aceștia nu i-au luat oamenii bogați, și nu i-a luat o persoană. Este vorba de mii de persoane care au lucrat pe teren zi și noapte, în condiții de risc sporit, gestionând valuri de refugiați de 30 de mii de refugiați pe zi și care vor primi un spor de 40%, 60% din salariu. Este o situație critică, dar fără ca să răsplătești corespunzător munca oamenilor nu vei avea capacitate la frontieră să gestionezi acest flux de refugiați.
Conform prognozelor Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, din cauza războiului din Ucraina, peste 30% din populația din Moldova ar putea ajunge sub pragul sărăciei. Ce măsuri va lua Guvernul pentru a diminua această criză?
Da, riscuri pentru vulnerabilitate există întotdeauna, și provocările sunt multiple – e vorba și de inflație, și de creșterea prețurilor la energie. Au fost afectate și lanțurile logistice mondiale, ceea ce va duce la creșterea prețurilor. Pentru a face față scumpirilor, mai ales pentru cei mai vulnerabili, deja am crescut semnificativ fondul de pensii. Fondul de pensii de anul acesta este cu 30% mai mare decât fondul de pensii de anul trecut. Un salt care este mai mare decât inflația. Înțeleg că inflația este sub 20%, dar fondul de pensii a crescut cu 30%. Salariile în sectorul public sunt mici și din câte știu, Ministerul Finanțelor lucrează la identificarea soluțiilor pentru a crește puterea de cumpărare a angajaților din sectorul public. De asemenea, lucrăm la reforma sistemului de ajutor social. Sunt mai multe propuneri pe ajutoarele sociale. Vrem în special să direcționăm ajutoarele sociale către familiile cu copii mici și să-i stimulăm pe cei apți de muncă care sunt în sistemul de ajutor social, să-și găsească totuși un job și să se poată întreține singuri și să nu depindă de ajutoarele sociale. De asemenea, pregătim pentru sezonul rece un mecanism de compensații mai țintit dacă va fi cazul, în care să putem identifica familiile care au nevoie de sprijin. Și în general trebuie să lucrăm la dezvoltarea economică pentru că cea mai bună protecție socială este dezvoltarea economică atunci când oamenii pot să-și plătească nevoile din propriile lor venituri – pentru asta trebuie să creștem nivelul de productivitate, de competență, de încredere în această țară și în onestitatea oamenilor care sunt în ea.
