Principală  —  IMPORTANTE   —   Maia Sandu, de Ziua Națională…

Maia Sandu, de Ziua Națională a Nistrului: „Oamenii din satele și orașele raioanelor Strășeni și Călărași vor avea apă sigură la robinet din Nistru, datorită unei magistrale, care va fi construită cu susținerea Guvernului Germaniei”

Anual, în ultima duminică din luna mai, în Republica Moldova este marcată Ziua Nistrului, stabilită prin Hotărârea Parlamentului nr.116/2008, cu scopul de a accentua importanța fluviului Nistru ca fiind cel mai principal bazin acvatic al țării. Cu acest prilej, Maia Sandu a venit cu un mesaj, menționând că, „în următori ani, și oamenii din satele și orașele raioanelor Strășeni și Călărași vor avea apă sigură la robinet din Nistru, datorită unei magistrale, care va fi construită cu susținerea Guvernului Germaniei.

„Istoria neamului nostru este strâns legată de apele curgătoare ale fluviul Nistru. De-a lungul timpurilor, apele Nistrului au ajutat oamenii din localitățile de pe malurile sale să-și crească roada, să adape animalele, să transporte mărfurile, să-și hrănească familiile. Puțin se cunoaște despre faptul că fluviul Nistru a ajutat mii de oameni să supraviețuiască în perioada foametei din 1946-1947.

Astăzi, fluviul Nistru este sursa de apă la robinet pentru sute de mii de oameni din raioanele Soroca, Sângerei, municipiile Bălți și Chișinău. În următori ani, și oamenii din satele și orașele raioanelor Strășeni și Călărași vor avea apă sigură la robinet din Nistru, datorită unei magistrale, care va fi construită cu susținerea Guvernului Germaniei.

Mii de hectare de terenuri din raioanele Orhei, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi și Ștefan Vodă sunt irigate cu apele Nistrului și protejează plantațiile multor agricultori de secetele tot mai frecvente din ultimii ani din țara noastră.

Mii de păsări, plante și animale își găsesc adăpost în zonele umede Unguri-Holoșnița și Nistrul de Jos, iar comunitățile locale își dezvoltă afaceri turistice pentru cei care caută un loc de refugiu de aglomerația zilnică.

Nistrul ne oferă multe privilegii pentru a ne dezvolta și asigura un trai confortabil. Și este de datoria noastră să-l protejăm, tratându-l cu respect prin epurarea apelor uzate, gestionarea corectă a deșeurilor și prin împădurirea malurilor”, se arată în mesajul Maiei Sandu.

Bazinul hidrografic Nistru are o importanță socială, istorică-culturală, dar şi un rol vital în asigurarea cu apă potabilă a populației, necesităților în agricultură, industrie, în menținerea balanței ecologice şi în dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Nistru are și o importanță transfrontalieră, fapt confirmat prin Convenția de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaționale. Bazinul fluviului constituie un patrimoniu natural unic, un ecosistem caracterizat prin prezenţa unei bogate biodiversități, care determină existenţa unor zone umede de importanță internațională, protejate de legislația națională şi instrumentele internaționale, inclusiv de Convenţia Ramsar asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.

Fluviul Nistru, cu izvorul în munții Carpați la altitudinea de 911 m, are o lungime totală de 1350 km și este cea mai importantă arteră acvatică a țării, pe teritoriul căreia lungimea cursului de apă (Naslavcea–Palanca) este de 636 km. Pe o distanță de 142,5 km, fluviul constituie frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina. Cu o suprafață totală de peste 72,1 mii km², bazinul Nistrului, în limitele țării, are o suprafață de 19,2 mii km², sau 26,5% din teritoriul total al bazinului. Fiind repartizat asimetric față de axa principală a văii Nistrului, suprafața de stânga a bazinului (în limitele Republicii Moldova) este de 3,5 mii km² (18,27%), iar a celei de dreapta – de 15,7 mii km² (81,72%). Resursele de apă ale bazinului Nistru în limitele teritoriului Republicii Moldova sînt evaluate la 10 700 mil. m3, din acest volum, mai puțin de 30% se formează pe teritoriul țării. Volumul resurselor de apă disponibil în prezent în țară este estimat la cca 500 m3/cap de locuitor/an, ceea ce plasează Republica Moldova în categoria țărilor cu insuficiență de apă și cu un risc sporit la impactul schimbărilor climatice.