Legea cu privire la organizațiile necomerciale: De ce societatea civilă și opoziția sunt „pro”, iar socialiștii și Dodon – „contra”

Adoptarea Legii cu privire la organizațiile necomerciale reprezintă una dintre condiționalitățile pe care R. Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a primi cea de-a doua tranșă din asistența macrofinanciară din partea UE. În timp ce reprezentanții societății civile, opoziția parlamentară, dar și PDM se pronunță pentru aprobarea proiectului de lege, socialiștii, premierul și președintele țării se declară împotriva acestuia. Între timp, joi, 28 mai, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat raportul la proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale pentru lectura a doua, acceptând câteva amendamente.

Astfel, proiectul urmează a fi dezbătut în lectura finală în cadrul ședinței plenare.

Proiectul a fost elaborat în primăvara anului 2018, când ministră a Justiției era Victoria Iftodi, fiind aprobat de Guvernul Filip și votat de Parlament în prima lectură.

Mai multe ONG-uri din R. Moldova au salutat inițiativa și au sprijinit public adoptarea acestei legi, menționând că va îmbunătăți substanțial mediul de activitate al sectorului necomercial.

Legea aduce noutăți în ceea ce privește constituirea organizațiilor necomerciale, înregistrarea acestora, transparența, organizarea internă ș.a.

Printre altele, noua legea prevede:

• Organizația necomercială poate să își exprime opinia în ceea ce priveşte programele partidelor politice și ale organizațiilor social-politice, precum și concurenții electorali și programele acestora.
• Organizația necomercială nu poate susține material sau nu poate presta gratuit servicii partidelor politice și organizațiilor social-politice. Organizațiile necomerciale constituite de partidele politice și organizațiile social-politice pot presta gratuit servicii partidelor politice și organizațiilor social-politice în scopul consolidării capacităților organizaționale ale acestora.
• În perioada campaniei electorale, organizația necomercială nu poate susține material sau nu poate presta gratuit servicii concurenților electorali sau nu poate face agitație electorală.
• Organizația necomercială care încalcă cele două prevederi de mai sus pierde sprijinul financiar şi alte preferinţe oferite de stat, precum şi dreptul de a beneficia de mecanismul de desemnare procentuală. Organizaţia necomercială restituie statului contravaloarea sprijinului obţinut de la stat sau sursele primite de la stat şi folosite cu încălcarea celor două prevederi.
• Organizația necomercială şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul acesteia care încalcă prevederile legale privind utilizarea mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale sau care nu raportează utilizarea acestor sume poartă răspundere în conformitate cu legislaţia şi restituie la buget suma utilizată contrar legislaţiei sau neraportată.
• Organizația necomercială care încalcă prevederile legale privind utilizarea mijloacelor financiare obţinute în urma desemnării procentuale sau nu raportează utilizarea acestora va fi exclusă de la participare la desemnarea procentuală pentru o durată de doi ani, cu publicarea listei pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei.
• Organizația necomercială se înregistrează de către Agenția Servicii Publice, organul înregistrării de stat.
• Organizația necomercială poate fi lichidată forțat prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, dacă activitatea acesteia contravine securității naționale, siguranței publice, apărării ordinii sau prevenirii infracțiunilor, protecției sănătății, a moralei ori a drepturilor și libertăților altora și această măsură este necesară într-o societate democratică, precum şi dacă nu au fost respectate prevederile art. 11 alin. (6). Neprezentarea raportului anual de activitate după solicitarea repetată a Ministerului Justiției  constituie temei pentru inițierea procedurii de lichidare forțată, dacă raportul de activitate nu a fost prezentat în termen de 6 luni de la cea de-a  doua solicitare. Examinarea cererii de lichidare forțată ţine de competența Judecătoriei Chișinău.

Ce spun politicienii

Președintele R. Moldova, Igor Dodon, a declarat că nu va promulga Legea, dacă va fi votată în versiunea actuală, calificând proiectul ca fiind „foarte interesant, controversat și care, sigur, în actuala redacție, contravine total intereselor statului”.

„Toți insistă să fie aprobat, pentru că e scris clar că ONG-urile pot oferi servicii partidelor politice și primi finanțare din exterior. Asta înseamnă că cineva, un băiețaș de la Harvard deschide un ONG, pentru care sunt date milioane de euro, iar apoi, împreună cu partidul Maiei Sandu, al lui Andrei Năstase, alte formațiuni, începe activitatea politică. Asta înseamnă implicare din exterior în viața politică din R. Moldova. Oponenții noștri spun că dacă nu vom aproba proiectul, nu vom primi bani de la UE. Cu așa condiții? Nu avem nevoie de așa finanțare dar. (…) Ce, ne transformăm în republică bananieră, în care conduc ONG-uri? De ce dar avem nevoie de Parlament, Guvern, Președinție?”, a declarat Dodon.

Mai mult, el a atenționat că, în cazul în care democrații vor vota proiectul, acest lucru ar însemna că încalcă acordul, deoarece PSRM și PDM au convenit că voturile se dau prin consens.

Potrivit premierului Ion Chicu, „această lege înseamnă imixtiune directă de pe extern în treburile interne ale R. Moldova. Sunt articole care permit finanțarea directă a activității politice prin intermediul organizațiilor necomerciale, ceea ce înseamnă imixtiune în viața politică a R. Moldova. Nu știu ce decizie vor lua deputații, dar eu vreau să cred că toți deputații din Parlament înțeleg aceste lucruri și cei care țin la statalitatea R. Moldova nu vor admite votarea acestei legi”.

Președintele fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, a precizat că deputații socialiști nu vor vota pentru acest proiect „în varianta actuală”.

„Proiectul de lege cu privire la ONG-uri oferă dreptul partidelor politice să-și creeze asociații, care să lucreze gratis pentru aceste formațiuni. În condițiile în care ONG-urile pot fi finanțate din exterior, există riscul ca forțele străine să îngenuncheze poporul, prin finanțarea indirectă a partidelor politice. Dacă se dorește ca partidelor politice să li se ofere dreptul de a crea asociații obștești, acestea trebuie strict reglementate în legea cu privire la partidele politice, inclusiv la partea ce ține de finanțarea acestora, care trebuie să fie transparentă și exclusiv din surse interne”, a notat deputatul pe pagina sa de Facebook.

Președintele PDM, Pavel Filip, și-a exprimat certitudinea, în cadrul ediției din 29 mai a emisiunii „În PROfunzime” de la PRO TV, că Legea va fi aprobată la următoarea ședință a Parlamentului.

Președinta PAS, ex-premierul Maia Sandu, susține că socialiștii și președintele R. Moldova, Igor Dodon, se opun adoptării Legii organizațiilor necomerciale deoarece șeful statului „nu va mai putea face campanie electorală folosind „fundația de caritate” a Galinei Dodon”.

Contactat de ZdG, secretarul fracțiunii Platforma DA, Dinu Plîngău, a afirmat că actuala lege este învechită și multe prevederi din ea nu mai pot fi aplicate.

„Când ne-am asumat Acordul de Asociere cu UE, ne-am asumat niște beneficii, dar și niște responsabilități pe care statul trebuie să le îndeplinească pentru a ajunge la standardele UE. Respectiv, această lege, elaborată de Guvernul Filip cu participarea UE, trebuie votată pentru a debloca asistența financiară. Varianta acceptată de Comisia juridică este foarte bună, iar că a apărut Dodon care nu o vrea acum este doar din cauza alegerilor prezidențiale care se apropie. Toată lumea știe că unele partide își croiesc fundații pentru a beneficia de suport financiar dubios prin intermediul acestora, iar conform acestei Legi, organizațiile nonguvernamentale nu vor putea acorda suport politic contra cost sau gratuit partidelor politice în timpul campaniilor electorale. Asta-i toată problema lui Dodon”, consideră deputatul.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, deputatul PAS Radu Marian a scris că legea este utilă, exemplificând câteva motive.

Ce spun reprezentanții societății civile

Solicitat de ZdG, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, a menționat că împotrivirea socialiștilor și a lui Dodon denotă „dorința PSRM de a controla tot ce mișcă în țara asta, inclusiv fluxurile financiare care vin pentru susținerea organizațiilor neguvernamentale și a instituții mass-media independente, multe dintre care supraviețuiesc doar datorită granturilor de peste hotare și guvernarea își dorește să controleze presa, de aceea se împotrivește, presa și ONG-urile nu au cum să supraviețuiască în alte condiții, iar activitatea lor este de interes public”.

„Legea nouă aduce mai multe îmbunătățiri în ceea ce privește înregistrarea, pentru că există multe probleme. Este una din condiționalitățile pentru oferirea suportului macrofinanciar. Dacă nu se va vota, nu va veni nici acel suport și este absolut ilar ca Dodon și PSRM să condiționeze că, vezi, Doamne, este pericol pentru securitatea R. Moldova. Haideți să nu ne facem de râs chiar în acest hal, legi similare sunt în majoritatea țărilor europene și acolo nu există niciun pericol, iată că niște organizații neguvernamentale puternice ar fi un pericol. Da, ONG-urile puternice și mass-media sunt pericol, dar numai în cazul regimurilor autoritare și nedemocratice, iar dacă vrem să fim o țară democratică, ar trebui să adoptăm aceleași măsuri. Referitor la justificările că acest proiect ar permite implicarea ONG-urilor în activitate politică, depinde cum văd politicienii din PSRM în mintea lor această implicare, pentru că activismul public nu este implicare în politică. Dacă eu sau dumneavoastră ne împotrivim unui proiect de lege aprobat abuziv, de exemplu, legat de sistemul mixt de vot, dacă ne-am împotrivit ca societate civilă, pentru că era nedreaptă, asta nu înseamnă că am făcut politică, ne-am implicat în proiecte importante social, de aceea lucrurile nu sunt așa cum încearcă să le prezinte PSRM în dorința de a controla tot ce mișcă în țara asta”, a precizat Macovei.

În opinia președintelui comunității WatchDog.md, Sergiu Tofilat, legea ar trebui adoptată fără amendamente, deoarece „modificarea acesteia de către actuală majoritate parlamentară implică riscuri majore”.

„Pe ultima sută de metri pot fi introduse amendamente abuzive pentru a limita activitatea ONG-urilor, inclusiv a televiziunilor independente și portalurilor de investigație. O asemenea tentativă a avut loc în iulie 2017, când ex-ministrul justiției V. Cebotari a propus câteva „amendamente”. Intenția era să nu permită ONG-urilor să monitorizeze alegerile, să critice guvernarea sau proiectele de legi abuzive, să interzică finanțarea externă. Asta ar fi însemnat dispariția societății civile și presei independente. Este foarte periculos să ceri Parlamentului modificarea acestei legi, dacă nu ai garanția că ei nu vor modifica textul după bunul lor plac”, a atenționat acesta.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) menționează că „Proiectul de lege nr. 109 îmbunătățește considerabil cadrul legal cu privire la organizațiile necomerciale și transpune cele mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de către Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR”. CRJM a elaborat un document menit să demonteze anumite „mituri” legate de acest proiect și explică prevederile reale ale acestuia.