Lacune în Programul național de învățare a limbii române? Cursant: „Nu aveam un manual. Pe Viber erau materiale care trebuiau tipărite” vs „Cunoașterea limbii de stat îmi oferă un confort pe care nu-l pot avea fără”

La începutul anului 2023, Guvernul R. Moldova a aprobat un program național propus de Ministerul Educației și Cercetării – „Programul național privind învățarea limbii române”, destinat inclusiv adulților care doresc să învețe sau să își perfecționeze limba română. 

Necesitatea unui asemenea proiect a fost justificată inclusiv de numărul record, de peste 12 700 de persoane, care s-au înscris pentru circa 5000 de locuri disponibile în cadrul Programului național privind învățarea limbii române, ediția 2024. 

Totuși, există și unele „recenzii” negative din partea unor persoane care au frecventat  cursurile. Autoritățile anunță că știu despre acestea și promit că ele vor fi rezolvate. „Părțile pozitive ale acestui proiect sunt mult mai vizibile”, afirmă Lilia Trincă, coordonatoarea proiectului în zona de Nord a țării. 

30 de milioane de lei – costurile programului

Programul național de învățare a limbii române presupune un șir de cursuri de limbă română destinate persoanelor alolingve din Republica Moldova care vor să învețe de la zero limba română sau să își perfecționeze cunoștințele. La curs pot participa inclusiv adulți și persoane din diferite domenii (justiție, educație, economie, arte, medicină etc.), dar și persoane refugiate din Ucraina. 

Cursurile de limba română sunt gratuite și se organizează atât cu prezență fizică, cât și on-line. Durata unui curs în anul 2024 va fi în medie de 120 de ore, în funcție de nivelul de competență lingvistică, comparativ cu 2023, când cursul avea 60 de ore.

Programul se va desfășura până în 2025, iar cheltuielile pentru acest proiect sunt acoperite integral din bugetul statului, costul total al programului fiind de 30 de milioane de lei, potrivit estimărilor făcute de Guvern. 

La finele cursului, participanții obțin un certificat care indică nivelul de competență lingvistică privind cunoașterea limbii române, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi.

Pentru cursurile din 2023 s-au alocat circa 6 milioane de lei, fiind înscrise 6550 de persoane. 

În acest an, Ministerul Educației a anunțat că cererile au fost în număr record – de aproximativ 13 mii, pentru doar 5000 de locuri disponibile.

Ulterior, Dan Perciun, ministrul Educației, a anunțat că este surprins de numărul mare de solicitări, fapt pentru care se vor aloca bani în plus, astfel încât în anul 2024 să beneficieze de cursuri toate persoanele care au depus cereri. 

Cât de mulțumiți sunt cursanții și care sunt condițiile?

Recent, la redacția ZdG, am fost contactați de o cetățeană a R. Moldova care a participat la cursurile programului național de învățare a limbii române în 2023.

Irina Cheprazova – vorbitoare de limbă rusă, și-a dorit să învețe limba de stat, fiind voluntară și considerând că asta o va ajuta. Ea a urmat cursurile în perioada de vară-toamnă a anului 2023.

Totuși, femeia nu a fost satisfăcută de calitatea cursurilor și mai cu seamă, de condițiile în care se învăța. 

„Există plângeri cu privire la organizarea cursurilor. Era mult zgomot, dar nu aveam un manual. Pe Viber erau materiale care trebuiau tipărite. Două pachete mari s-au acumulat, cu erori și aparent scoase de pe Internet. (…) A început școala, monitorul a fost luat și cursanții nu au avut voie să folosească tabla cu notițe”, ne-a scris Irina Cheprazova. 

Femeia susține că și alți colegi de-ai ei, care au frecventat cursurile în alte instituții, au fost destul de nemulțumiți.

După ce am încercat să o contactăm adăugător pentru a discuta anumite aspecte, Irina Cheprazova nu a mai fost dispusă să discute cu noi, deși în primă fază, ea a fost cea care ne-a abordat.  Femeia a motivat că ar fi discutat deja aceste întrebări cu reprezentanții Guvernului.  

„I-am transmis toate gândurile mele deputatei Natalia Davidovici. Am avut o întâlnire cu ea la începutul lunii decembrie. Știu că a existat chiar și o ședință de comisie cu invitația profesorilor și a cadeților. Sper că vor exista îmbunătățiri”, spune femeia, cu speranța că lucrurile se vor îmbunătăți, pentru că dorește să se înscrie și pentru următorul curs. 

Natalia Davidovici, deputată din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a confirmat că într-adevăr, au existat mai multe obiecții din partea mai multor cetățeni în legătură cu lipsa manualelor în cadrul programului. 

„Eu doar am organizat o întâlnire a cursanților cu ministrul Educației și cu reprezentanții comisiei parlamentare de învățământ. MEC-ul trebuie să ia aceste măsuri, nu Parlamentul organizează aceste cursuri, nu?” 

Printre altele, Natalia Davidovici consideră că aceste cursuri sunt de bun augur pentru cei care locuiesc în R. Moldova și nu cunosc limba de stat. 

„Noi toți trebuie să știm limba de stat, asta este normal. Și eu vorbesc cu greu, chiar mă străduiesc să vorbesc mai bine și mai clar, nu-mi iese tot timpul, dar încerc, trebuie să învățăm. În ceea ce ține mai ales de instituții precum Parlament sau Guvern, eu cred că toți ar trebui să cunoască limba română. Este imposibil să activezi în astfel de instituții și să nu știi limba de stat”, a remarcat deputata.

Păreri împărțite

Ecaterina Șchiopu, directoare adjunctă în cadrul Liceului Teoretic „A. Pușkin” din orașul Bălți, este vorbitoare de limbă rusă și a participat la cursurile de limbă română care s-au desfășurat în liceul respectiv. 

Aceasta spune că pentru ea și colegii ei nu a fost o problemă lipsa manualelor și că materialul le era trimis on-line, după care cursanții îl printau.

Ecaterina Șchiopu laudă inițiativa MEC-ului și spune că urmează să participe și la cursul din acest an, pentru că i se pare foarte importantă studierea limbii române, mai ales că acum are oportunitatea să o facă gratuit. 

„Cursurile s-au făcut la un nivel înalt, mi-a plăcut foarte mult și mă bucur că am avut posibilitatea să particip”, afirmă Ecaterina Șchiopu. 

Marina Bideac, profesoară de acordeon la Școala de Muzică din Bălți, a participat la cursurile de limbă română predate în incinta Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți: „M-au ajutat cursurile în lucrul meu cu copiii. Eu sunt profesoară de acordeon la școala de muzică și am nevoie de o siguranță de sine în comunicarea mea, mai ales la locul de muncă. Cunoașterea limbii de stat îmi oferă un confort pe care nu-l pot avea fără.” 

Femeia spune că a făcut progrese mari datorită acestor cursuri, iar acum poate comunica în limba română mult mai ușor. 

„Copiii mă mai corectează, dar acum chiar mă descurc mult mai bine”, spune satisfăcută profesoara(…) Despre manuale pot să spun că, într-adevăr, nu erau, însă pe mine personal nu m-a deranjat, dar nu zic că ne-ar fi încurcat să avem și un manual.” 

Problema este lipsa manualelor sau cursanții sunt „nerecunoscători”?

Lilia Trincă, decana Facultății de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, este coordonatoare a proiectului în zona de Nord și a lucrat în calitate de formatoare pentru cursanții de la Bălți. 

Aceasta a declarat pentru ZdG că problema manualelor a fost „ridicată” la Ministerul Educației, deși manualele nu erau puse în discuție la începutul proiectului. „În primă fază, bani pentru manuale nu erau bugetați”, afirmă decana. 

Coordonatoarea spune că luând în considerare faptul că acest curs este gratuit, ar fi fost corect ca participanții să poată să-și scoată la imprimantă lecțiile pe care le primeau în format on-line. 

Lilia Trincă mai argumentează că datorită faptului că aceste cursuri sunt gratuite, „nu era un efort atât de mare pentru cursanți să dea până la 200 de lei pentru un manual”. 

„Totuși, este adevărat că mai ales persoanelor în vârstă, le este greu să citească de pe internet sau să meargă să scoată totul la imprimantă, de aceea am discutat personal cu ministrul și cu Parlamentul această întrebare și sperăm că am fost auziți”, recunoaște Lilia Trincă. 

„Oamenii sunt toți diferiți”

Cât despre celelalte probleme vizate, decana Lilia Trincă afirmă că este greu să mulțumești pe toată lumea și că mereu vor fi unii care vor fi nemulțumiți.  

„Nu poți să le intri tuturor în voie. Au fost oameni care se plângeau că trebuie să meargă la cursuri tocmai în centru, căci era prea departe de locuința acestora. Serios?”, se arată indignată aceasta. „Părțile pozitive ale acestui proiect sunt mult mai vizibile însă”, afirmă Trincă.

Lilia Trincă afirmă că la cursuri se prezintă oameni cu interese personale, motivați fiind intrinsec, fără să fie impuși de nimeni.

„Eu personal am creat prietenii cu unii dintre cursanți, unii dintre ei îmi scriu mesaje să mă întrebe când începe următorul curs. Am fost impresionată să văd ucraineni care au făcut progrese mari din primele cursuri, care depun efort să se încadreze aici, la noi”, spune decana. 

Lilia Trincă a ținut să mai puncteze că munca de formator în cadrul acestui proiect este una grea, fiindcă „după ce predai toată ziua pentru elevi, să mergi seara să predai și cursuri pentru adulți nu este atât de ușor”, iar acest lucru ar trebui să fie luat în calcul de către cursanți, astfel încât să aibă o atitudine mai blândă. 

MEC: „De anul ăsta, vor fi manuale”

Pentru a elucida „problema manualelor” din cadrul cursurilor de limbă română, ZdG a discutat cu Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării. 

Acesta ne-a confirmat că știe despre problemele menționate: „În special în rândul generației mai în vârstă, nu întotdeauna lumea dispune de laptop sau alte surse digitale de pe care să acceseze conținutul și atunci, bineînțeles că noi ne-am fi dorit să putem să oferim aceste manuale”, spune ministrul. 

Însă, cu toate astea, Perciun argumentează că dat fiind faptul că anul trecut acest program de formare a fost pilotat pentru prima oară, tot atunci au fost elaborate materialele didactice și nu ar fi dispus de timp suficient în care să se producă fizic aceste manuale.

Ministrul susține că în anul 2024 se mizează pe un parteneriat cu R. Cehă prin organizația „People In Need” , care urmează să susțină programul prin printarea a circa 5000 de manuale. „Resursele le-am identificat, urmează deja să se printeze”, ne asigură ministrul.  

Dan Perciun afirmă că încă se stabilesc normele de implementare a acestor manuale: „Urmează să stabilim în ce format le vom oferi (manualele, n.r.). Probabil, vom avea o schemă de închiriere care să genereze niște venituri, care ulterior să ne permită să reinvestim și astfel, an de an, să extindem numărul manualelor disponibile și să le înnoim. Așa se întâmplă și în instituțiile de învățământ general și am putea să implementăm ceva similar și în programul pentru limba română”, susține Dan Perciun. 

Este programul național de limbă română un succes? Tot Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării, ne-a răspuns la întrebare.  Acesta spune că majoritatea cursanților reușesc să ia la final certificatul, cazurile de abandon fiind foarte puține.

„Ceea ce ne bucură este că printre cei care s-au înscris în anul acesta, avem circa 3500 de  absolvenți ai fostului program. Cu alte cuvinte, lumea care a participat la cursul de anul trecut  vrea sa continue”, declară ministrul Dan Perciun. 

Ministrul mai spune că motivele pentru care oamenii aleg să frecventeze aceste cursuri sunt atât dorința de socializare, de integrare, cât și o activitate în afara serviciului.

La curs participă persoane de toate vârstele și din toate domeniile. 

Perciun ne asigură că toate cererile din acest an vor fi acoperite integral.

„Vom permanentiza centre de instruire a limbii”

În același context, ministrul ne-a confirmat că acest program ar urma să rămână unul permanent, printr-un parteneriat „sprijinit de cehi”, mizându-se pe amenajarea unor clase sau laboratoare permanente de predare a limbii române în incinta anumitor instituții, dar și a centrelor de specializare în acest sens, în toată țara. 

„Un alt element sunt refugiații ucraineni, pe care trebuie să îi susținem, ei fiind pentru noi o prioritate acum. Și atunci, prin discuții cu partenerii noștri externi, trebuie să punem accent și pe o bună integrare a refugiaților ucraineni în țara noastră.”     

Proiectul național privind învățarea limbii române a fost aprobat de Guvern pe 7 martie 2023, la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării. Autoritățile anticipau că aproximativ 23 de mii de persoane vor putea învăța limba română în perioada 2023-2025.

Conform unui comunicat de presă emis de MEC, în perioada 2023-2024, cele mai multe cereri au fost depuse de persoane care locuiesc în Chișinău – 6911, urmat de UTA Găgăuzia – 1586, Bălți – 682, Tiraspol – 622. Restul, 2971 de cereri, sunt depuse de persoane din celelalte raioane ale țării. 

Din numărul total de solicitanți, peste 9000 au cerut să studieze nivelul începător (A1) sau nivelul elementar (A2).  Persoanele înscrise activează în domeniile: educație – 3284; economie – 2244; medicină – 867; administrație publică centrală și locală – 759; arte – 682; justiție – 446; altele – 4484. Mai mult de jumătate sau 56% au cerut organizarea cursurilor în format on-line, iar restul 44% –  cu prezență fizică.  Peste 75% din persoane doresc să urmeze cursurile după orele de serviciu.