La solicitarea premierului, mitropolitul Vladimir a „binecuvântat ca preoții să înalțe rugăciuni pentru sufletele ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă pentru integritatea și suveranitatea R. Moldova”
Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove a publicat o scrisoare expediată de prim-ministrul Dorin Recean mitropolitului Vladimir, conducătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Acesta a fost „rugat, în numele Guvernului R. Moldova”, ca pe 2 martie, când în țară va fi marcată Ziua Memoriei și Recunoștinței, „în cadrul săvârșirii liturghiei de duminică, preoții din cadrul Mitropoliei Moldovei să-i pomenească pe cei care și-au dat viața pentru Patrie”.
Astfel, Mitropolia a anunțat că, la solicitarea prim-ministrului țării, „binecuvântează ca, în data de 2 martie, în cadrul Sfintei Liturghii, preoții să înalțe rugăciuni pentru sufletele ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă pentru integritatea și suveranitatea Republicii Moldova”.
„Acești eroi și-au jertfit viața pentru apărarea țării, a credinței și a neamului, iar pomenirea lor rămâne o datorie sfântă pentru noi”, se arată într-un comunicat de presă.
După începutul războiului din Ucraina, zeci de preoți din cadrul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, au aderat împreună cu bisericile și comunitățile lor la Mitropolia Basarabiei, parte a Patriarhiei Române. Mulți au argumentat că nu doresc să reprezinte Patriarhia Rusă și că nu vor să se roage pentru Patriarhul rus Kirill, un susținător al războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei.
De ziua Memoriei și Recunoștinței, pe 2 martie, în mai multe localități din țară, vor fi organizate activități de comemorare a eroilor căzuți în conflictul armat din 1992, pentru apărarea integrităţii şi independenţei R. Moldova. Guvernul a aprobat miercuri, 26 februarie, o hotărâre în acest sens.
Documentul votat de Executiv include depuneri de flori la monumentele comemorative, marșuri ale memoriei, mitinguri solemne și ceremonii religioase. De asemenea, vor fi organizate activități de restaurare și amenajare a monumentelor dedicate eroilor.
„În Ziua Memoriei și Recunoștinței, vom cinsti memoria celor care și-au sacrificat viața pentru integritatea și suveranitatea R. Moldova. În toată țara vor avea loc evenimente prin care vom onora sacrificiul eroilor noștri, curajul și rezistența poporului nostru pentru apărarea păcii și libertății. Fiecare dintre noi poate participa la acest moment de unitate națională, prin care să ne aducem aminte de sacrificiul moldovenilor și să facem tot ce ne este în puteri pentru a păstra pacea. Moldova nu a râvnit la teritorii străine, și-a apărat cu demnitate pământul și condamnă orice formă de încălcare a granițelor existente”, a declarat vicepremierul Mihai Popșoi, care a condus ședința Guvernului.
În semn de recunoștință, persoanele cu dizabilități – participanți la conflictul armat de pe Nistru – și familiile celor căzuți vor primi ajutor material, iar veteranii vor beneficia de servicii medicale gratuite. Totodată, în instituțiile de învățământ va fi organizată „Săptămâna Memoriei și Recunoștinței”.
„Duminică, invit toată lumea la evenimentele care se vor desfășura de Ziua Memoriei și Recunoștinței. După slujbele de pomenire, pe 2 martie, începând cu ora 10:00 vor avea loc depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Ulterior, împreună cu veteranii, conducerea țării, reprezentanți ai instituțiilor statului vom merge într-un Marș al Memoriei spre monumentul Maica Îndurerată, unde va continua mitingul solemn. Să onorăm această lecție de demnitate a poporului nostru și s-o ducem cu respect către următoarele generații”, a mai spus Mihai Popșoi.
Potrivit Guvernului, evenimentele se vor desfășura cu sprijinul autorităților publice, al instituțiilor de apărare și securitate, precum și al organizațiilor veteranilor.
33 de ani de la Războiul de pe Nistru: Viața de dincolo de moarte
Acum 33 de ani, R. Moldova s-a confruntat cu un război care și până astăzi este considerat nesfârșit. Cei aproape 400 de morți din dreapta Nistrului care s-au ridicat să apere Independența acestui stat trăiesc mai mult în amintirile celor apropiați, chiar dacă pe parcursul anilor au fost ridicate zeci de monumente și obeliscuri în memoria lor. Cei care au trecut prin război rămânând în viață spun cu tristețe: „Sunt ridicate monumente pentru decedați, cei vii fiind lăsați uitării.”
În ajun de 2 martie 2024, ZdG a cunoscut trei istorii ale unor oameni din generații diferite, dar care au tangențe directe cu acel război. Materialul poate fi citit aici.
Războiul de pe Nistru: scurt istoric
Conflictul de pe Nistru a început, oficial, la 2 martie 1992, dar primele ciocniri au avut loc mult mai devreme. Pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată „Republica Moldovenească Nistreană”, iar la 27 august 1991 Parlamentul R. Moldova a adoptat Declarația de Independență a R. Moldova, a cărei teritoriu cuprindea și raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a cerut atunci guvernului URSS „să înceapă negocierile cu guvernul moldovenesc transnistrean cu privire la ocupația ilegală a Republicii Moldova și retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul moldovenesc”.
În acea perioadă, la Dubăsari exista o dualitate a puterii – consiliul orășenesc susținea separarea, pe când consiliul raional susținea autoritățile centrale. Separatiștii își organizaseră formațiuni paramilitare de gardiști, cazaci (veniți din Rusia) și miliție, iar autoritățile legitime erau reprezentate de poliție.
În zilele de 1-2 noiembrie 1990, au avut loc primele ciocniri pe podul de la Dubăsari, atunci au murit primii polițiști și localnici din Dubăsari.Publicitate
Astfel, începând cu 1 noiembrie (1990), pe drumurile din oraș au fost instalate puncte de control, s-a blocat podul de peste Nistru, iar la 2 noiembrie au fost scoase cu forța mulțimii dirijată de separatiști, organele locale ale puterii (instanța de judecată, procuratura, executivul) din sediile administrative. Pentru restabilirea ordinii în Dubăsari, au fost trimise subunități ale Ministerului Afacerilor Interne ale Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, deja suverane. Pe drumul de acces spre Dubăsari au avut loc ciocniri cu populația civilă, în timpul cărora s-au înregistrat victime, în noiembrie 1991, pe același pod de la Dubăsari, au mai decedat încă trei polițiști.
După ce R. Moldova a primit statutul de membru al ONU (2 martie 1992), președintele moldovean Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva forțelor separatiste care atacaseră anterior și continuau să atace posturi ale poliției loiale Chișinăului de pe malul estic al Nistrului. Rebelii, ajutați de trupele sovietice și ruse (după 1991), și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată.
În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe platourile de la Cocieri, Coșnița și la Tighina.
La 21 iulie 1992 R. Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova.
La război au participat mii de combatanți, militari și rezerviști ai Armatei Naționale, angajați ai MAI și SIS, sute de voluntari și civili. Tot aici și-au pierdut viața circa patru sute de cetățeni, iar aproximativ 1200 au fost răniți și traumatizați. Acest conflict s-a soldat și cu persoane dispărute, inclusiv din rândul populației civile.
