„Instituția noastră nu este gata de schimbările care trebuie să intervină”. De ce un bloc al Bibliotecii Naționale urmează să fie transmis în proprietatea Mitropoliei Basarabiei. Explicațiile unui deputat de la guvernare
Clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, care a fost naționalizată în perioada sovietică, și în care în prezent se află blocul doi al Bibliotecii Naționale a R. Moldova, urmează să fie transmisă, cu titlu gratuit, din proprietatea publică a statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, fără drept de înstrăinare. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament, pe 6 martie, de un grup de deputați PAS.
De cealaltă parte, reprezentanții Bibliotecii Naționale susțin că „instituția nu este gata de schimbările care trebuie să intervină” și că deocamdată nu are „alt spațiu pentru reamplasarea colecției” din blocul doi al bibliotecii.
Potrivit proiectului propus de PAS, transmiterea imobilului de pe strada 31 august 1989 nr. 78 în proprietatea Mitropoliei Basarabiei va permite „restabilirea echității istorice”. Documentul stabilește că Mitropolia Basarabiei „va păstra, întreține și folosi bunul imobil în strică conformitate cu cadrul normativ privind ocrotirea monumentelor”.
Clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău este un monument de arhitectură și istorie, introdus în Registrul monumentelor R. Moldova ocrotite de stat. În prezent, clădirea găzduiește blocul doi al Bibliotecii Naționale a R. Moldova. Deputatul Dan Perciun, unul dintre autorii inițiativei, a declarat că bunurile pe care le are Biblioteca Națională a R. Moldova în blocul doi urmează să fie „transferate” și „păstrate corespunzător”, și că Ministerul Culturii va oferi detalii despre cum va avea loc acest proces.
„O să fie transferate toate bunurile și obiectele de arhivă care sunt acolo (în blocul doi al Bibliotecii Naționale a R. Moldova – n. red.) și păstrate corespunzător. Ministerul Culturii o să informeze suplimentar cum o să aibă loc acest proces. Acest aspect a fost abordat în discuțiile când s-a luat decizia cu privire la care bun imobil să fie transmis în folosință”, a declarat deputatul PAS.
De cealaltă parte, reprezentanții Bibliotecii Naționale susțin că „instituția nu este gata de schimbările care trebuie să intervină” și că deocamdată nu are „alt spațiu pentru reamplasarea colecției” din blocul doi al bibliotecii.
„Instituția noastră nu este gata de schimbările care trebuie să intervină. Noi avem o colecție, urmează să fie reamplasată, dacă se va ajunge la un numitor comun și această lege va fi adoptată de Parlament. Alte spații pentru reamplasarea colecției la moment nu avem”, a declarat directoarea adjunctă a Bibliotecii Naționale, Aliona Muntean.
Între timp, mai mulți activiști critică inițiativa PAS și cer președintei țării să nu accepte această lege.
„De ce faceți lucrurile acestea? Nu avem nimic cu jocurile voastre politice și de culise, lăsați cultura în pace! Jos mâinile de pe Biblioteca Națională a Republicii Moldova”, a scris pe Facebook activista Victoria Nagy Vajda.
„Președinta Maia Sandu – sper să nu semnați această lege rușinoasă și netransparentă. Ceea că Parlamentul dorește să dăruiască clădirea istorică a Bibliotecii Naționale către Mitropoliei Basarabiei este tare trist și netransparent”, menționează activista Constanța Dohotaru.
La acest subiect, Ziarul de Gardă a solicitat o reacție oficială de la Ministerul Culturii. De la expedierea solicitării au trecut două ore, însă până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns.
Președintele Camerei Deputaților din România, Marcel Ciolacu, a salutat inițiativa deputaților PAS, menționând că acesta este „un act de reparație istorică și morală” față de Mitropolia Basarabiei, interzisă odată cu instalarea puterii sovietice.
„După 30 de ani de discriminare și inechitate, în sfârșit, se face dreptate pentru Mitropolia Basarabiei, care este singura alternativă pe linie de credință din R. Moldova la biserica subordonată direct Patriarhiei Moscovei.
(…) Pe viitor, Mitropolia Basarabiei – sub ocrotirea Bisericii Ortodoxe Române, își va ocupa locul binemeritat în societate și va putea contribui pe deplin la formarea educației spirituale și culturale a cetățenilor R. Moldova”, a scris Ciolacu într-un mesaj pe Facebook.
La sfârșitul lunii ianuarie, președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, a discutat cu președintele Camerei Deputaților din Româia, Marcel Ciolacu, premierul României, Nicolae Ciucă, și cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel despre „sprijinirea mai intensă” a activităților Mitropoliei Basarabiei din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
La 29 decembrie 2022, Parlamentul de la Chișinău a votat în două lecturi un proiect, înaintat de PAS, potrivit căruia Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor va putea beneficia de pașaport diplomatic.
Documentul propune includerea Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor în lista persoanelor care, „în virtutea funcției deținute sau specificului atribuțiilor exercitate, întreprind multiple deplasări în interes de serviciu peste hotarele țării și pot beneficia de pașaport diplomatic”.
Potrivit autorilor, patru deputați ai Fracțiunii parlamentare PAS, proiectul de lege „a fost elaborat în strictă conformitate cu interesele statului și necesităților subiecților ce beneficiază de dreptul de a dispune de pașaport diplomatic”.
