Informația în secolul XXI: cum identificăm falsurile din mediul online?
Odată cu dezvoltarea tehnologiilor și a mediului virtual, am ajuns să fim pradă ușoară pentru fake-news-uri. Este deja mult mai complicat să facem diferența dintre o știre falsă și una veridică. În acest context, educația media devine o necesitate primordială.
Mediul online a devenit unul destul de periculos, fiecare persoană fiind liberă să publice orice tip de informație. Din acest motiv, este necesar să conștientizăm importanța educației media și să facem pași concreți în acest sens. Mai detaliat a explicat acest aspect Mariana Tacu, doctor și conferențiar universitar, directoare a departamentului „Teoria și Practica Jurnalismului” a Universității de Stat din Moldova.
„În plin proces de digitalizare informațională, un rol important îl joacă și alfabetizarea digitală, care pune accent pe capacitatea de a utiliza tehnologiile informaționale și de comunicare pentru a găsi, evalua, crea și comunica informații, necesitând abilități atât cognitive, cât și tehnice”, explică Mariana Tacu.
Fiecare dintre noi poate deveni victimă a dezinformării, atât copiii, cât și adulții. „Acest tip de educație nu are vârstă sau mediu de proveniență, toate categoriile de public trebuie să dețină abilități de triere a informațiilor, capacități de a analiza critic realitatea mediatizată și de a interpreta opiniile surselor prin încrucișarea acestora”, accentuează specialista.
Cu un șir de metode de identificare a știrilor false vine jurnalista Ana Sârbu, punând accent, în primul rând, pe verificarea sursei.
„Verifică sursa. Este site-ul din care te informezi unul care îți inspiră încredere? Analizează și alte materiale care au fost publicate pe acest portal de știri. Fă click pe secțiunea „Despre noi” de pe site, pentru o descriere clară a organizației. Atrage atenția la autorul materialului. De obicei, atunci când este vorba de o știre falsă, materialul nu are autor sau este un nume inventat. Dă un search pe Google despre această persoană și află dacă este o una reală, dar și ce materiale a publicat până acum. Poate un astfel de jurnalist nici nu există în țara noastră. Un alt lucru important pe care trebuie să-l faci – verifică dacă această informație a apărut și în alte surse credibile. Instituțiile de presă încearcă să-și verifice sursele înainte de a publica o poveste. Dacă informația este falsă, de multe ori, o vei găsi doar pe acest site. De asemenea, gândește-te la felul în care reacționezi la știrea pe care ai citit-o sau ai văzut-o la TV. Dacă știrea te enervează, probabil că este concepută pentru a te enerva. Materialele de presă care îți trezesc emoții puternice, de multe ori, conțin informații false și manipulatorii.”
„Dacă găsești o știre falsă, cel mai important sfat este să nu o împărtășești altora, să nu o distribui pe rețelele sociale”, mai adaugă aceasta.
O mare responsabilitate stă și pe umerii autorităților, instituțiilor de învățământ, dar și a jurnaliștilor. Aceștia joacă un rol semnificativ în alfabetizarea digitală și cultivarea capacităților de analiză critică a presei: „Autoritățile ar trebui să promoveze alfabetizarea media. Instituțiile de presă trebuie să ofere jurnalism de înaltă calitate pentru a construi încrederea publicului. Companiile de IT ar trebui să investească în instrumente care identifică știrile false, reduc stimulentele financiare pentru cei care profită de pe urma dezinformării și îmbunătățesc responsabilitatea online. Instituțiile de învățământ ar trebui să acorde o prioritate înaltă informării oamenilor despre alfabetizarea în știri. În cele din urmă, consumatorii media ar trebui să urmărească o diversitate de surse de știri și să fie sceptici față de ceea ce citesc și urmăresc”, accentuează Ana Sârbu.
Știrile false s-au intensificat odată cu evenimentele din ultimii ani. „Ziarul de Gardă” a scris anterior despre falsurile anului 2022. Pe tot parcursul anului trecut, majoritatea narațiunilor false distribuite în R. Moldova de sursele media de propagandă și agenții de influență pro-Kremlin au fost legate anume de acest război. În același timp, au fost distribuite multe falsuri despre criza energetică, despre vaccinarea de COVID-19, despre pretinsele acțiuni ale guvernării.
Luminița Cauliuc, studentă în anul II la facultatea de Jurnalism, USM
