„Independența R. Moldova este o ficțiune”. Războiul din Ucraina a schimbat percepția cuvântului „independență”
În această zi, 27 august, cu 31 de ani în urmă, Republica Moldova se desprindea de comunism, își declara independența față de Uniunea Sovietică, iar scrisul latin și limba romană reveneau între Prut și Nistru.
Drumul spre obținerea independenţei a fost unul complex, fiind marcat de manifestări civile, iar rezultatul final întârziind să apară, din cauza activiştilor proruşi din stânga Nistrului și adepţilor Partidului Comunist. Deşi a existat o dorinţă enormă, din partea acestora, de a menţine Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în componenţa URSS, succesul mişcărilor naţionale de la sfârşitul anilor ’80 ai secolului trecut a fost incontestabil.
Ziarul de Gardă a discutat cu câțiva dintre fruntații mișcării de renaștere națională, care au apropiat momentul independenței. Unii consideră că nu suntem independenți nici până astăzi, iar alții susțin că, acum 31 de ani, politicul moldovenesc nu a fost capabil să perceapă cu adevărat toată importanța acelor momente.
Eugen Doga: „Noi nu suntem independenți. Ucrainenii, luptând, sunt mai aproape de a fi independeți”
Artist al Poporului din R. Moldova şi Artist al Poporului din URSS, laureat al Premiului Național și al Premiului de Stat al URSS, cavaler al Ordinului Republicii şi al altor distincţii şi titluri onorifice din ţară şi de peste hotare, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, compozitorul Eugen Doga, îndrăgit de o lume întreagă, susține că, acum 31 de ani, vedea diferit parcursul suveran al R. Moldova.
„Nu pot spune că sunt dezamăgit de traseul pe care l-a parcurs R. Moldova în acești 31 de ani, dar pot spune, cu siguranță, că sunt surprins. Și nu e o surprindere pozitivă. Cei care am luptat pentru proclamarea independenței am fost uitați. Cui îi mai pasă de valorile pe care am încercat noi să le promovăm atunci? Aproape nimănui! Identitatea unei țări e croită prin integritatea spirituală a celor care o reprezintă. Dacă o să le spun celor din conducere despre spirit, vor deschide DEX-ul cu toții, pentru că ei habar nu au ce înseamnă asta”, a mărturisit maestrul Eugen Doga.
De asemenea, maestrul Eugen Doga consideră că, în toți acești 31 de ani, noi am interpretat greșit independența noastră și că vecinii din Ucraina sunt mult mai aproape de a percepe esența acestui fenomen.
„În primul rând, astăzi, nu e ziua independenței, ci e ziua în care a fost proclamată independența. Sunt două lucruri diferite. Noi nu suntem independenți nici până astăzi. Nu sunt independenți nici ucrainenii, dar ei luptă pentru asta, deci sunt mai aproape decât noi, pentru a fi independenți. Cum putem vorbi despre independența R. Moldova, dacă noi nici măcar nu avem un imn al țării noastre. „Limba noastră” este imnul limbii române, nu este imnul R. Moldova”, a adăugat celebrul compozitor.
Scriitorul Vladimir Beșleagă: „Independența noastră a devenit o ficțiune”
Romancier, eseist şi om politic, Vladimir Beșleagă a fost unul dintre personajele principale ale Mișcării de renaștere națională din R. Moldova. Deputat în primul Parlament al R. Moldova, celebrul scriitor este de părere că influența Rusiei în țara noastră nu a dispărut nici pentru o zi, în ultimii 31 de ani.
„După puciul de la Moscova, când fostele republici ale Uniunii Sovietice și-au declarat independența una după alta, au trecut vreo trei luni, iar liderii acestor țări au fost convocați de Moscova la Almaty, să semneze formarea unei comunități a statelor independente, numită și CSI. Acea independență care le-a fost permisă acestor foști colonii sovietice a fost una simbolică. Nu a existat o independență în adevăratul sens al acestui cuvânt. Acest lucru era știut și de Moscova, și de Statele Unite. Rusia mereu va pretinde că are drepturi asupra acestor țări, care sunt independente doar pe foaie. Ucraina a fost atacată de Rusia, Georgia a fost atacată de Rusia, în Azerbaijan, Armenia și R. Moldova există regiuni separatiste. Iar acest lucru reduce aproape de zero noțiunea de independență, în aceste teritorii”, a constatat scriitorul.
De asemenea, Vladimir Beșleagă consideră că o țară nu se poate numi independentă, atâta vreme cât trăiește cu teama că, în orice moment, rușii le-ar putea „bate la ușă”.
„Independența noastră a devenit o ficțiune. Alte țări din fostul lagăr socialist: Polonia, România, Ungaria sau Iugoslavia, care s-a fărâmițat în mai mult țări, sunt protejate de NATO. Țările din fosta Uniune Sovietică nu beneficiază de acest „scut de protecție”, fiind periclitate încontinuu. Și dacă ție frică permanent, cum te poți numi independent?”, a mai adăugat fost deputat.
„Independența R. Moldova înseamnă independența totală față de Rusia”
Semnatar al Declarației de independență, în 27 august 1991, și deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, precum și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova în 1994, Nicolae Andronic, susține că, acum 31 de ani, politicul moldovenesc nu a fost capabil să perceapă cu adevărat toată importanța acelor momente.
„În ziua în care am votat proclamarea independenței R. Moldova, noi percepeam diferit acest cuvânt. Acum, la o distanță de 31 de ani, constat că încă nu suntem independenți. Pentru că, independența R. Moldova înseamnă independența totală față de Federația Rusă. În momentul de față, noi ne mai putem numi independenți doar datorită Ucrainei, care, atâta vreme cât va rezista, ne va garanta și nouă un anumit soi de suveranitate”, a declarat Nicolae Andronic.
De asemenea, fostul vicepreședinte al Parlamentului, care, în trecut, nu s-a remarcat vreodată cu promovarea unor idei unioniste, consideră că singura calea a R. Moldovei de a cunoaște adevărata independență este revenirea în componența României.
”Noi vom fi cu adevărat independenți doar dacă ne vom reuni cu România. La vremea mea, eu nu am fost un mare unionist, dar experiențele de viață, trăite ulterior, m-au convins că asta este singura noastră cale. Păcat că atunci, după destrămarea Uniunii Sovietice, foarte puțini dintre noi erau conștienți de acest lucru. Acum, când simțim o amenințare reală din partea Rusiei, poate că e timpul să ne resemnăm că unirea este singura soluție”, a mărturisit fostul deputat Andronic.
„Atâta timp cât ambiguitatea identitară va continua, noi nu vom putea vorbi despre o independență adevărată.” Opiniile politologilor
Anatol Țăranu: Războiul din Ucraina a introdus nuanțe categorice în ceea ce se numește percepția independenței. Acum devine clar că declararea independenței de acum 31 de ani a fost doar începutul acestui proces. Adevărata independență este procesul unui efort de lungă durată. Iar noi, R. Moldova, nici pe departe nu am finalizat acest efort. Este suficient să ne aducem aminte că în acești 31 de ani, R. Moldova nu a avut niciodată integritate teritorială desăvârșită. Asta înseamnă că statul nostru independent este un stat neîmplinit.
Pentru R. Moldova, problema independenței este o problemă identitară. În timpul războiului, ucrainenii au demonstrat că sunt pregătiți să lupte pentru țara sa, fiind convinși că ei sunt un popor diferit de ruși. În acest război, identitatea ucrainenilor s-a călit și a devenit o realitate incontestabilă. În R. Moldova, atâta timp cât ambiguitatea identitară va continua, noi nu vom putea vorbi despre o independență adevărată. Independența adevărată este capabilă să ofere unui popor capacitatea de a decide de unul singur destinul său. Din acest punct de vedere, conștientizarea identității românești a R. Moldova și revenirea în spațiul originii și entității sale istorice, ar însemna adevărata independență. Îndeplinirea idealului unității naționale reprezintă, de fapt, esența adevărată a independenței R. Moldova.
Ion Tăbârță: După 24 februarie 2022 pentru majoritatea statelor post-sovietice independența poate fi asociată cu insecuritate. Atacul brutal și barbar al Rusiei asupra Ucrainei, probabil cel mai puternic stat post-sovietic după Federația Rusă, demonstrează, încă o dată în plus, că actualul regim de la Kremlin are drept scop refacerea Uniunii Sovietice. Niciun stat din fostele republici sovietice nu poate fi abolit de o eventuală agresiune din partea Rusiei. La nivelul relațiilor internaționale s-a conștientizat cât de mare este pericolul pe care prezintă statul rus la adresa ordinii mondiale.
Referitor la Republica Moldova, cazul Ucrainei a reliefat pregnant cât de vulnerabilă este independența noastră. Brusc, „peste noapte”, în societate s-au început să se discute așa subiecte: securitate, rostul neutralității, armata națională. Noi am conștientizat că timp de peste 30 de ani, nu ne-am preocupat de securitatea statului nostru, mergând pe piste false, gen neutralitatea. Este clar, că pentru a face față unii eventual pericol rusesc, Republica Moldova are nevoie de aliați și parteneri. De unii singuri, chiar și neutri, suntem o „pradă ușoară” pentru agresivul „frate mai mare” de la răsărit.
