„În mare parte, populația va fi pe cont propriu, dar se va adapta la perturbațiile economice”. Previziunile experților în domeniul social pentru anul 2023
Creșterea continuă a prețurilor la resursele energetice va accentua şi mai mult inegalitățile sociale; există riscuri de aprofundare a nivelului de sărăcie; în mare parte, populaţia va fi pe cont propriu, dar se va adapta la perturbaţiile economice; nu trebuie exclusă revenirea pandemiei COVID, pe fundalul ultimelor evoluții pandemice din China. Acestea sunt câteva previziuni ale experților în domeniul social pentru anul 2023.
Ziarul de Gardă a discutat cu doi experți despre provocările din domeniul social în 2023 și vă prezintă opiniile acestora.
Mariana Iațco, expertă în politici sociale, IDIS „Viitorul”, consideră că anul 2023 vine cu mari provocări atât pentru economia naţională, cât şi pentru populaţia R. Moldova. Potrivit expertei, insecuritatea regională nu permite de a face prognoze viabile, din motiv că războiul din Ucraina vizează în mod direct R. Moldova.
Cu toate acestea, experta spune că, în mare parte, populaţia va fi pe cont propriu. Ea se va adapta la perturbaţiile economice şi îşi va modela bugetul de cheltuieli al familiei în dependenţă de priorităţile de bază şi de cele secundare.
„O răsturnare de situaţie la hotarul moldo-ucrainean (pe tronsonul regiunii transnistrene) va schimba radical indicatorii macroeconomici. De asemenea, nu trebuie de exclusă revenirea pandemiei COVID, pe fundalul ultimelor evoluții pandemice din China (…). Anul 2022 a fost marcat prin accelerarea puternică a ratei inflaţiei. Prognoza pentru anul 2023 tinde spre o contractare a economiei. Creșterea în continuare a prețurilor la resursele energetice va accentua şi mai tare inegalitățile sociale cu impact asupra populației cu cele mai mici venituri. Chiar dacă şi a fost adoptată Hotărârea cu privire la majorarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2023, în mărime de 11 700 lei (cu 2200 lei mai mult decât în anul precedent), precum şi majorarea salariilor pentru sectorul bugetar cu suma fixă de 1300 lei, acestea nu vor atenua presiunea financiară asupra bugetelor familiilor cu bugete mici şi medii.
O altă provocare pentru populaţie, beneficiari de pensii, o reprezintă indexarea pensiilor pentru anul 2023 cu 14,1%, cu toate că, potrivit legislaţiei, indexarea pensiilor pentru anul 2023 are loc la valoarea inflației înregistrată la finalul anului 2022, care constituie cca.30%. Această pătură socială este cel mai tare expusă sărăciei şi scăderii nivelului de trai.
De asemenea, creşte rata de îndatorare internă a statului, care se împrumută de la băncile comerciale (prin obligaţiuni de stat) pentru a nu avea întârzieri la achitarea salariilor. Deficitul bugetului de stat va constitui 18,3 miliarde de lei și va fi acoperit din surse interne și împrumuturile externe. Potrivit Ministerului Finanţelor, pentru anul 2023 s-a reușit mobilizarea asistenței financiare externe pentru sprijin bugetar în valoare de 16,87 miliarde de lei (inclusiv 25,6% – resurse nerambursabile), dintre care cca. 160,5 mil. euro (circa 3,3 miliarde lei) sunt angajamente financiare anunțate în cadrul Conferinței de la Paris (21 noiembrie 2022)”, a spus Mariana Iațco.
Experta consideră că majorările de salarii și compensații pentru populație „vor contribui foarte puţin la atenuarea impactului inflaţionist, majorării preţurilor la produse şi a facturilor la resursele energetice”, menționând că există riscuri de aprofundare a nivelului de sărăcie.
„Principalele cheltuieli ce ţin de latura socială se vor focusa pe acordarea compensațiilor pentru achitarea facturilor la energie în volum de 5 miliarde de lei, urmată de acordarea sporului lunar pentru bugetari, în mărime de 1300 lei, precum şi de acordarea plății compensatorii angajaților a căror salariu lunar va fi mai mic de 4000 lei, de majorarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor și elevilor din instituțiile de învățământ, de majorarea Fondului de salarizare și a Fondului de susținere a populației, măsuri de protecție socială a șomerilor.
Aceste majorări (nu substanţiale şi nu conform ratei inflaţiei!) vor contribui foarte puţin la atenuarea impactului inflaţionist, majorării preţurilor la produse şi a facturilor la resursele energetice pentru populaţie, există riscuri de aprofundare a nivelului de sărăcie. În mare parte, populaţia va fi pe cont propriu, ea se va adapta la aceste perturbaţii economice şi îşi va modela bugetul de cheltuieli al familiei în dependenţă de priorităţile de bază (vitale) şi cele secundare. Or, statul este garantul bunăstării cetăţenilor şi orice sprijin din partea Guvernului este apriori important, chiar şi vital pentru categoriile cele mai defavorizate de persoane”, a declarat Mariana Iațco pentru ZdG.
Doctorul în economie Dorin Vaculovschi este de părere că, în 2023, mai multe companii ar putea să nu facă față costurilor pe care trebuie să le acopere și ar putea fi nevoite să se închidă.
„Acum să faci prognoze referitor la ce va fi în 2023 este foarte complicat. Este o incertitudine totală (…). Referitor la salarii, vedem că Guvernul, în special Ministerul Muncii și Protecției Sociale, depune eforturi colosale ca să atenueze anumite provocări în sensul ăsta, ca salariile și indemnizațiile măcar cât de cât să acopere acele prejudicii pe care le suportă populația.
Dacă vorbim despre creșterea salariilor, vedeți că salariile nu cresc pur și simplu așa că vrea Guvernul sau patronul unei companii. Salariul trebuie să corespundă cu nivelul productivității muncii, cu performanțele companiei, cu competitivitatea angajatului, pentru că dacă nu există o asemenea corespundere, orice creștere a salariilor pur și simplu va genera un proces inflaționist, așa cum a fost în anii 1990 – salariile creșteau, dar pe fundalul creșterilor salariale creșteau și prețurile (…). Noi când analizăm inflația, analizăm din două puncte de vedere. Noi avem inflație internă sau inflație prin cerere și inflație externă, adică inflație care a fost exportată. În cazul de față noi avem o inflație prin ofertă care a determinat ulterior și creșterea prețurilor la tot felul de produse. Oricât de mult nu ar ridica rata de finanțare Banca Națională, inflația externă așa nu se oprește(…). Orice creștere nejustificată a salariilor generează o declanșare a spiralei inflaționiste care este cu mult mai complicat de oprit decât de a anticipa. Ei (autoritățile n.red.) au mers pe ideea haideți noi să majorăm salariul minim gradual. Inițial de la 3500 la 4000 (…). În anii 1990 a fost o situație mult mai complicată.
O provocare pentru anul 2023 ar fi creșterea salariilor care poate contribui și la așa o problemă ca declanșarea șomajului, pentru că multe companii pur și simplu nu vor putea face față costurilor pe care trebuie să le acopere și vor fi nevoite să se închidă. Orice problemă pe care noi vrem să o rezolvăm trebuie să fie făcută prin echilibru”, a declarat Vaculovschi.
Ce indemnizații vom avea în 2023
Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat, pe 28 decembrie 2022, creșterea indemnizației unice oferite la nașterea copilului – cu 864 de lei. Astfel, de la 1 ianuarie 2023, indemnizația crește de la 10 068 lei la 10 932 lei.
Potrivit unei hotărâri aprobate, „mijloacele financiare necesare pentru implementarea proiectului Hotărârii în cauză au fost planificate în proiectul Legii Bugetului de Stat pe anul 2023 și conform estimărilor Casei Naționale de Asigurări Sociale, în anul 2023 de indemnizația unică la nașterea copilului vor beneficia circa 34 780 copii și vor fi necesare resurse financiare în cuantum de 382551.4 mii lei”.
Pe lângă indemnizația unică, copiii în vârstă de până la doi ani primesc, potrivit autorităților, indemnizații lunare de 1 000 de lei.
Cum vor arăta pensiile în 2023
De la 1 ianuarie 2023 este aplicată o nouă formulă de reexaminare a pensiei pentru limita de vârstă pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea acesteia. Noua formulă presupune însumarea cuantumului pensiei calculate cu valoarea pensiei pentru stagiul de cotizare realizat după stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, fapt ce va asigura majorarea garantată a cuantumului pensiei după reexaminare.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale va reexamina pensiile pentru limită de vârstă și pensiile de dizabilitate stabilite sau reexaminate în perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2021, la a căror calculare a fost inclusă în stagiul de cotizare perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă. Pentru perioada respectivă, ca bază de calcul a pensiei va fi utilizat salariul mediu lunar pe țară și nu salariul minim lunar, cum era anterior.
Anterior, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a declarat că de pe 1 aprilie 2023, pensiile pentru cetățenii R. Moldova urmează să fie indexate cu 14,1%.
Cum vor arăta salariile în 2023
Din 1 ianuarie 2023, salariul minim pe țară va fi majorat până la 4000 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore în medie pe lună, conform unei hotărâri aprobate, pe 7 decembrie 2022, de Guvern.
Potrivit calculelor efectuate de Ministerul Finanțelor, pentru anul 2023, din bugetul de stat vor fi alocate suplimentar 285 de milioane de lei, necesare pentru achitarea salariului minim majorat angajaților din sectorul bugetar, cu excepția celor din cadrul autorităților și instituțiilor publice aflate la autogestiune. În cazul acestora, necesitățile financiare din bugetul de stat vor fi estimate după implementarea hotărârii.
Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2023, va fi de 11 700 de lei.
Salariul mediu lunar pe economie, potrivit Guvernului, este utilizat pentru a determina plafonul bazei de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale, venitul lunar asigurat al salariaților-rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației, precum și mărimea pagubei care a dus la evaziuni fiscale a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor sau valoarea pagubei pricinuite în cazul săvârșirii a unor infracțiuni din Codul Penal.
