În cadrul CEC au existat discuții despre eventuale demisii din funcție ale unor membri ai Comisiei. Președintele CEC: „Ce urmează să facă membrii CEC pe viitor ține de obrazul fiecăruia”
În cadrul Comisiei Electorale Centrale (CEC) au existat discuții despre eventuale demisii din funcție ale unor membri ai Comisiei. Confirmarea vine de la președintele CEC, Dorin Cimil, care a menționat că deși au fost discuții pe marginea acestui subiect, cel puțin până acum, nu s-a ajuns la demisia in corpore sau demisia unora dintre membri.
Discuțiile, din cadrul Comisiei, despre demisia unor membri ai CEC au venit după ce pe mai multe canale de Telegram luni, 7 iunie, au apărut informații precum că membrii CEC care au decis deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate și nu 162 de secții de votare așa cum prevedea proiectul inițial, sunt presați de socialiști să-și dea demisia și respectiv să creeze un blocaj în organizarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie.
În context, președintele CEC menționează că ce decizii sau acțiuni vor întreprinde mai departe membrii Comisiei ține de „obrazul fiecăruia și de sentimentul de datorie al fiecăruia de a duce mandatul până la urmă” și totodată își exprimă încrederea că toți membrii CEC „vor duce lucrurile până la capăt”. Declarațiile au fost făcute de președintele CEC, Dorin Cimil, luni, 7 iunie, în cadrul emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova.
„Astăzi, întrebarea de genul dat este cred că a șasea sau a șaptea. Nu am fost niciodată apelat sau contactat ca să-mi dau demisia personal. Desigur că discuții în sânul CEC-ului pe acest temei au fost, au existat – între membrii CEC, ce facem, cum facem, cum urmează să dezlegăm situația. Însă, nu s-a ajuns la demisia in corpore sau demisia unora dintre membri. Ce urmează să facă membrii CEC pe viitor ține de obrazul fiecăruia, de onoarea fiecăruia, de sentimentul de datorie de a duce mandatul până la urmă. De aceea, am ferma încredere că vom continua să examinăm și să ducem lucrurile până la capăt.
Am convingerea că toți membrii își vor duce mandatul până la urmă. Astăzi (luni, 7 iunie) au existat presiuni din partea alegătorilor, și este corect, fiindcă și-au arătat nemulțumirea, și-au arătat poziția civică. Și-au arătat o anumită viziune proprie a problemei. Această presiune s-a resimțit și se resimte și acum”, a declarat Dorin Cimil.
Solicitat de ZdG, președintele CEC, Dorin Cimil, ne-a comunicat că în cazul în care unii dintre membrii CEC, totuși, decid să-și dea demisia, Parlamentul dizolvat trebuie să se întrunească în ședință pentru a numi alți membri CEC, decizie pe care o poate lua Legislativul chiar dacă este dizolvat.
„Ce se întâmplă? Trebuie să se convoace Parlamentul și să nu numească alți membri. Parlamentul dizolvat poate numi membrii care nu ajung sau care își dau demisia sau din anumite motive se fac incompatibili cu funcția deținută.
În mod normal, Parlamentul trebuie să reacționeze la lipsa de autoritate sau de numire în cadrul oricărui organ, inclusiv CEC, și să numească alți membri, pentru că noi nu avem alți membri supleanți, nu ne poate înlocui nimeni”, ne-a comunicat Cimil.
Potrivit legislației, în cazul în care un membru CEC își dă demisia din propria inițiativă, demisia lui este prezentată Parlamentului, iar Legislativul printr-o hotărâre va numi un alt membru în comisie. În contextul în care Parlamentul R. Moldova este dizolvat, acesta poate emite hotărâri, declarații, însă nu și legi organice.
Solicitați de ZdG, unii dintre membrii CEC ne-au comunicat că nu comentează „zvonuri din târg”, în timp ce secretarul Comisiei Electorale Centrale, membru CEC propus de socialiști, Maxim Lebedinschi, cel care a și propus ca la alegerile parlamentare din 11 iulie, în străinătate, să fie deschise 139 de secții de votare și nu 162 de secții, ne-a spus că în cazul în care va decide să demisioneze, va anunța despre această intenție.
Mai mulți oameni, printre care și mai mulți politicieni, au protestat luni la Comisia Electorală Centrală față de decizia instituției cu privire la numărul secțiilor de votare care urmează să fie deschise la scrutinul prezidențial.
Oamenii adunați în fața CEC au solicitat ca CEC să-și revizuiască decizia prin care a aprobat deschiderea a 139 de secții de votare în diasporă și să dispună organizarea alegerilor în mai multe secții de votare, mai exact 198 la număr.
Întruniți în ședință tot luni, 7 iunie, membrii CEC au amânat pentru marți, 8 iunie, examinarea subiectului cu privire la modificarea numărului secțiilor de votare din străinătate.
La 5 iunie curent, Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, exact același număr de secții care a fost deschis la scrutinul prezidențial din 2020, atunci când mai mulți cetățeni R. Moldova aflați peste hotare nu au reușit să voteze.
Proiectul inițial prevedea deschiderea a 162 de secții de votare, însă membrul CEC desemnat de socialiști, Maxim Lebedinschi, a venit cu propunere, ca în străinătate, să fie deschise doar 139 de secții, proiectul fiind susținut de încă patru membrii CEC – Vadim Filipov, Veaceslav Agrigoroaie, Andrei Volentir și Vasile Gafton.
La cele mai recente alegeri, prezidențiale, desfășurate în toamna anului trecut, mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare nu au putut vota din cauza insuficienței de buletine după ce au stat la coadă ore în șir, majoritatea membrilor CEC au respins propunerile de majorare a numărului de secții de vot pentru parlamentarele din iulie.
Secțiile de votare vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale R. Moldova, dar și în alte localități, în baza numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripția națională, a datelor de pe urma înregistrării prealabile, precum și pe baza informațiilor obținute de către MAEIE de la autoritățile competente ale țărilor de reședință a cetățenilor Republicii Moldova privind numărul acestora și locul aflării acestora, anunță CEC.
