Implicarea societății civile în procesul de achiziții publice reduce riscul fraudării acestora
Achizițiile publice sunt deosebit de vulnerabile la corupție. Lipsa de transparență a procesului de planificare și de desfășurare a achizițiilor, dar și concurența neloială fac ca procurările să fie opace și să fie admise ilegalități. Pentru a elimina suspiciunile la diverse etape de achiziții, experții recomandă ca în procesul de monitorizare a concursurilor de achiziții să fie implicați cetățenii și societatea civilă.
Vitalie Hotnogu, redactor-șef al portalului Ziuadeazi.md din municipiul Cahul, spune că domeniul achizițiilor publice este unul nou pentru cetățeni, dar și pentru organizațiile neguvernamentale locale. Acest lucru l-a și făcut să se implice în procesul de monitorizare a achizițiilor publice municipale și raionale. Mai mult de un an, a monitorizat procurările publice și a constatat mai multe abateri, în special la achizițiile de valoare mică.
„Este foarte important ca presa și cetățenii să participe în procesul de monitorizare a achizițiilor publice atât la etapa atribuirii contractelor, cât și a executării acestora. Din experiența noastră, cele mai transparente achiziții sunt cele efectuate prin intermediul platformei Mtender.gov.md, pe când achizițiile de valoare mică sunt caracterizate de lipsa totală de transparență. Totodată, este foarte important de monitorizat procesul de executare a lucrărilor, căci eficiența cheltuirii banului public se măsoară, în primul rând, prin calitatea executării contractelor. Din păcate, cetățenii au cunoștințe reduse în acest domeniu, ceea ce îngreunează foarte mult acest proces”, spune jurnalistul.
Pentru a implica mai activ cetățenii în monitorizarea achizițiilor publice ar trebui elaborat un ghid practic cu normele de executare a lucrărilor explicate pe înțelesul cetățeanului.
„Ghidul ar putea include cele mai populare lucrări precum reparația drumurilor sau termoizolarea clădirilor, astfel încât oamenii să cunoască care sunt normele tehnice, iar dacă observă devieri, să sesizeze autoritatea contractantă sau instituțiile responsabile”, spune Vitalie Hotnogu.
În Raportul Anticorupție pentru anul 2022, elaborat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), „achizițiile de valoare mică continuă să fie lipsite de transparență, iar discreția înaltă oferită autorităților contractante generează riscuri de corupție”.
Bugetele publice sunt ale cetățenilor, dar sunt administrate de autorități
Experta în achiziții publice în cadrul IDIS „Viitorul”, Diana Ranga-Enachi, este convinsă că cetățenii și organizațiile neguvernamentale naționale și locale pot responsabiliza autoritățile, dacă se implică activ în procesul de monitorizare a procurărilor publice. Ea argumentează că o comunitate locală implicată și atentă la acțiunile autorităților este una puternică și dezvoltată, care gestionează resursele transparent și în interesul contribuabililor.
„Societatea civilă are capacitatea de a responsabiliza autoritățile publice în ceea ce privește utilizarea banilor publici. Acest lucru este posibil, în mod special, la nivel local, acolo unde guvernarea este cel mai aproape de cetățean. Achizițiile publice se fac pentru a satisface necesitățile cetățenilor, pentru a asigura comunitatea cu servicii publice, cu drumuri și infrastructură, cu educație de calitate. Bugetele publice sunt ale cetățenilor, dar sunt administrate de autorități, motiv pentru care implicarea societății civile în monitorizarea achizițiilor de bunuri, servicii și lucrări este extrem de necesară și poate îmbunătăți calitatea guvernării la nivel local”, spune experta.
În articolul 14 din Legea privind achizițiile publice se menționează că „autoritatea contractantă include obligatoriu în componența grupului de lucru reprezentanți ai societății civile în cazul în care a fost depusă o cerere scrisă în acest sens cu două zile până la data limită de depunere a ofertelor, dar aceștia nu pot constitui mai mult de o treime din componența totală a grupului. Reprezentanții societății civile incluși în grupul de lucru au drept de vot consultativ sau dreptul la opinie separată, care se expune în actul deliberativ al grupului respectiv”. Totodată, legea mai prevede că „includerea reprezentanților societății civile în componența grupului de lucru se realizează pentru fiecare procedură de achiziție în parte”.
Diana Ranga-Enachi afirmă că Moldova ar trebui să preia din bunele practici internaționale, care au demonstrat că acolo unde există o societatea civilă puternică și implicată, nivelul de dezvoltare și de calitate al vieții este mai ridicat: „Fiecare dintre noi se poate implica. Procesul de achiziții publice trebuie să fie unul transparent și eficient, conform legii. Lipsa transparenței este un semnal care ar trebui să determine reprezentanții societății civile să monitorizeze atent și să solicite autorităților să fie incluși în grupul de lucru privind achizițiile publice. Acest instrument poate fi foarte eficient, însă din păcate este puțin valorificat de societatea civilă”.
Liliana Mălachi
reporteră, Asociația Presei Independente (API)
Acest material este elaborat cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova” cofinanțat de Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Opiniile exprimate reprezintă opinia autorilor și nu reprezintă neapărat poziția finanțatorilor și a GIZ. Finanțatorii și GIZ nu influențează în nici un fel selectarea subiectului materialului.
