„Gestionarea deșeurilor este o infrastructură-cheie care asigură sănătatea publică”
Interviu cu experta internațională Reka Soos
Una dintre provocările cu care se confruntă țările lumii, inclusiv R. Moldova, sunt schimbările climatice. UE acordă suport mai multor țări, inclusiv R. Moldova, prin intermediul Proiectului EU4Climate, în dezvoltarea unei economii reziliente la schimbările climatice și în reducerea emisiilor. Unul dintre domeniile care necesită schimbare este cel al gestionării deșeurilor.
— De ce deșeurile sunt o problemă, în special, în R. Moldova și ce înseamnă managementul durabil al deșeurilor?
— Problema deșeurilor nu este specifică doar R. Moldova, ci este specifică tuturor țărilor la diferite nivele. Atunci când nu există colectarea adecvată a deșeurilor și acestea rămân în jurul caselor sau sunt depozitate în locuri nepotrivite, atunci ele prezintă o problemă de sănătate publică. În momentul în care ele se colectează, problema se mută de la sănătatea publică la mediu. În R. Moldova, problema ţine mai mult de mediu și nu de sănătatea publică. Colectarea este în jur de 100% în orașe și un pic mai puțin în mediul rural.
Dacă există depozite de deșeuri care nu sunt bine gestionate, atunci problema de mediu începe cu mirosuri și emisii toxice, emisii de gaze cu efect de seră, apa de levigat care vine din masa depozitului sau a gunoiștilor care este foarte poluată şi care intră în apele de suprafață și în cele subterane.
— Ați dezvoltat în cadrul Proiectului EU4Climate un „Ghid privind integrarea schimbărilor climatice în politicile din sectorul deșeurilor” pentru a sprijini la nivel sectorial implementarea Acordului de la Paris privind clima în R. Moldova. De ce a fost nevoie de elaborarea acestui ghid?
— Este nevoie de acest ghid nu neapărat din punct de vedere al autorităților publice naționale. El este creat pentru toți actorii care sunt implicați în gestionarea deșeurilor, ei fiind din ce în ce mai mulți, inclusiv Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) și Agenția de Mediu.
Responsabilitatea primordială în gestiunea deșeurilor o au autoritățile locale. Unele responsabilități însă se transmit și sectorului privat, exemplu fiind responsabilitatea producătorului de a gestiona și recicla anumite tipuri de deșeuri. Avem și firmele de salubritate care sunt implicate, întreprinderile municipale, dar avem și orașe în care există întreprinderi private care se ocupă de aceste servicii.
Astfel, avem mai multe fluxuri de deșeuri și tot mai multe persoane implicate în gestionarea lor. ONG-urile și cetățenii încep să aibă obligații privind separarea corectă a deșeurilor, aruncarea lor în locuri nepotrivite. Toată lumea trebuie să fie informată și să acționăm împreună. Dacă doar MADRM, în mod izolat, va pune în aplicare legile, acestea nu vor atinge rezultatul scontat. Ghidul este pentru toți actorii implicați și pentru dezvoltatorii de diferite proiecte și afaceri, care sunt legate de reciclare sau compostare.
— Ghidul începe cu inventarierea gazelor cu efect de seră în sectorul deșeurilor. Ce înseamnă această inventariere și de ce e important să cunoaștem aceste lucruri? Cine sunt utilizatorii acestor date?
— Sectorul de deșeuri este unul din cele cinci, inventariate la nivel internațional din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră. Aceasta este o obligativitate internațională pentru toate țările semnatare a Convenției – cadru a ONU asupra schimbărilor climatice și se datorează faptului că comunitatea internațională și-a dat seama că schimbările climatice sunt o problemă serioasă pentru noi toți. Ca să putem rezolva o problemă, pentru început trebuie să o cunoaștem. Aceasta a fost prima obligație din această Convenție – inventarierea gazelor cu efect de seră. Unul dintre sectoarele în care acest lucru este obligatoriu este sectorul deșeurilor. E nevoie ca toată lumea să înțeleagă de ce avem nevoie de aceste date, cum le măsurăm exact, ca să avem o continuitate și o corectitudine a acestora. Ghidul ajută să traducă și să facă accesibile documentele tehnice pentru toți actorii-cheie implicați. Subiectul este inclus și în diferite forme în module de cursuri.
— Cum pot fi reduse emisiile de GES în sector și care sunt cele mai bune practici internaționale? Cum e situația în Moldova la acest capitol?
— Pentru sectorul deșeurilor cea mai semnificativă cauză a acestor emisii de gaze cu efect de seră este depozitarea fracției organice în depozite, care se descompune și produce metanul, un gaz mult mai nociv ca efect de seră comparativ cu CO2. De aceea, orice metodă prin care această fracție de deșeuri organice este scoasă din fluxul de deșeuri care ajunge în gunoiști ajută foarte mult la atenuarea acestui efect. Se pot face multe lucruri locale la gunoiști, cum ar fi extragerea biogazului, chiar dacă acesta nu se valorifică energetic, ci se arde. Dacă pe lângă depozitarea adecvată ar fi să aplicăm procedeele de recuperare, reciclare și compostare a acestor tipuri de deșeuri, se poate ajunge la și mai multă reducere a acestor gaze. Mai multe țări utilizează deja metoda biologică „black soldier fly” prin care, în ferme speciale, e crescut un tip de muscă pentru a mânca deșeurile compostabile, astfel ca ulterior larvele ei să fie folosite ca mâncare pentru animale și pești. Această metodă se aplică în Africa de Sud, Asia și începe a fi folosită și în Europa.
— Care sunt principalele măsuri de adaptare a sectorului de management a deșeurilor la schimbările climatice? Ce impact are acesta asupra altor sectoare?
— Gestionarea deșeurilor este o infrastructură-cheie care asigură sănătatea publică. Când se planifică locația depozitelor, trebuie să se ia în calcul și aceste riscuri legate de schimbările climatice. Dacă este într-o zonă cu inundații, să se țină cont de riscurile inundației. Dacă e într-o zonă secetoasă, cei care proiectează să fie conștienți că incendiile sunt frecvente. Gazele care se produc înăuntrul gunoiștilor provoacă incendii spontane. În perioada caldă a anului, incendiile sunt gestionate greu, mai ales că în interior se formează așa-zisele pungi cu gaz. Există tehnologii care permit de a aduce materia organică în sol, având impact pozitiv asupra lui. Compostarea deșeurilor aduce îmbunătățiri și reduce vulnerabilitatea comunităților. Totodată, se încearcă înlocuirea plasticului cu materiale bio sintetice, iar una dintre politicile revoluționare ale UE este să nu mai taxeze munca, ci resursele. R. Moldova analizează și Strategia privind risipa alimentară care definește noțiunea de deșeu și momentul în care un aliment devine deșeu. Acest lucru va permite reutilizarea produselor alimentare.
Pentru conformitate, C.Ș.
