FOTO Cum va arăta centrul „socio-cultural” din Grădina Publică Ștefan cel Mare și cum își explică votul Ion Ștefăniță
Consiliul Național al Monumentelor Istorice a avizat pozitiv în ședința din 19 iulie 2018 schița de proiect a centrului socio-cultural și de agrement ce urmează a fi construit în locul cafenelei „Guguță” din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Decizia Consiliului, luată cu votul a 7 din cei 13 membri, a nemulțumit societatea civilă, în special membrii „Occupy Guguță”, care organizează o acțiune de protest permanentă.
Contactat telefonic, Ion Ștefăniță, directorul general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, membru al Consiliului, ne-a informat că pe 19 iulie, pentru schița de proiect a centrului au votat 7 din cei 13 membri prezenți.
„Este prima prima etapă de avizare și coordonare, iar arhitectul proiectant a prezentat o schiță de proiect. Din ce am văzut este vorba de un centru cu funcționalitate socio-culturală și de agrement. Sunt galerii de artă, restaurante, centru de expoziții. Eu înțeleg că are funcționalitate culturală, de socializare și de agrement, cum este de exemplu la Malldova sau alte centre prin oraș”, a menționat Ion Ștefăniță.
Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor susține că acest centru are exact suprafața teritoriului cafenelei „Guguță” și că nu va depăși nici cu un metru suprafața cafenelei. Centrul ce urmează a fi construit va avea 8 niveluri (parter, șapte etaje și terasă).
Anterior mai mulți reprezentanți ai societății civile s-au revoltat pe Facebook pentru că nu le-a fost permis accesul pentru a asista la ședința respectivă. Sociologul și activistul Vitalie Sprînceană, împreună cu alți membri ai „OcupyGuguță” − acțiune de protest permanent pentru apărarea democrației în R. Moldova, au încercat să obțină acces în sala de ședințe, însă fără succes: „Rita Garconița, secretara consiliului, nu a făcut permise de intrare, așa cum a promis. Ștefăniță Ion, consilier municipal, membru al consiliului, s-a făcut că nu ne vede și nu ne aude când l-am rugat să ne ajute să obținem permis. Alți membri ai Consiliului tot nu au vrut să ne ajute. Ion Mischevca, de la serviciul comunicare al Ministerului a zis că nu e responsabil de agenda consiliului. l-am întrebat de ce nu publică agenda ședinței pe site și a zis că nu are timp că se ocupa de teatre și altele…”
De cealaltă parte, Ștefăniță susține că nu are nici o atribuție cu privire la accesul persoanelor la ședință și că de acest lucru se ocupă fie un reprezentant al ministerului Educației, Culturii și Cercetării, fie secretariatul Consiliului.
„Nu a fost ușor să luăm această decizie. Am privit în retrospectivă evoluția istorică a construcțiilor din Grădina Publică. Am analizat ceea ce s-a întâmplat la vecinii noștri din România. Am văzut cum s-a construit parcul Pallas Mall. Am analizat ce s-a întâmplat la Oradea. Am văzut anumite schițe de proiect din Timișoara. Analizând aceste proiecte am spus, de ce nu? Chișinăul are nevoie de infrastructură turistică, iar orașul trebuie să se dezvolte”, a precizat Ștefăniță pentru ZdG.
Membrul Consiliului a mai declarat că la fiecare ședință subiectele sunt polemizate, iar părerile au fost împărțite pe marginea acestei construcții, astfel încât doar 7 din cei 13 membri au votat schița de proiect.
Procedural, acum a fost consumată doar prima etapă de avizare a proiectului. Ulterior, agentul economic urmează să prezinte avizul pozitiv al Consiliului la Primărie, pentru a primi certificatul de urbanism, act permisiv ce îi dă posibilitatea agentului economic de a elabora proiectul de execuție, adică proiectul în detaliu a ceea ce urmează a fi construit. Ulterior, acest proiect urmează să fie avizat pozitiv din nou, deja în etapa a doua la Consiliul Național al Monumentelor Istorice. După ce obține și acest aviz, agentul economic poate primi autorizația de construcție de la Primărie, în urma căreia poate demara construcția.
La 7 iunie curent, Curtea de Apel Chișinău a decis că „Regata Imobiliare” (succesor în drepturi procedurale a „Finpar Invest” SRL) poate privatiza terenul unde actualmente se află cafeneaua Guguță. Prin aceeași decizie, compania își menținea și dreptul de a construi un imobil cu 13 etaje în locul edificiului din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”. Judecătorii au respins cererile Consiliului Municipal Chișinău și a Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor prin care se solicitau interzicerea construcției.
Mai multe detalii despre istoricul procesului
