Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Fost ministru al Mediului, despre…

Fost ministru al Mediului, despre construcțiile din pădurea Durlești: Trebuie luat fiecare caz în parte până când nu va mai rămâne nici un gram de beton în pădure

După ce ZdG a relatat recent că în pădurea Durlești au loc lucrări de construcție a unor case, fiind folosite materiale de construcții interzise în păduri, precum betonul armat, au urmat reacții din partea mai multor instituții de stat, dar și a unor actuali sau foști demnitari. Într-un mesaj al fostului ministru al Mediului Valeriu Munteanu, acesta susține că statul trebuie să verifice minuțios toate aceste nereguli din păduri, iar construcțiile să fie demolate astfel încât în păduri să nu mai rămână beton.

„În ultimele 2-3 săptămâni am văzut în presă mai multe investigații pertinente (dar care pot fi completate și aprofundate) legate de „Pădurea de la Durlești” unde o companie privată, „Batami Grup”, ce are în arendă, de la Agenția Moldsilva 40 hectare pădure, a parcelat această pădure, iar acum a început construcția unor case de locuit, cu fundație de beton.

În calitatea mea de fost ministru al Mediului, cunosc situația în domeniu dar și cazul „Pădurii Durlești” discutat în presă, astfel aș dori să fac câteva precizări necesare. Darea în arendă a pădurilor în Republica Moldova a început în anul 2008, pe timpul guvernării lui Vladimir Voronin (…) și în doar câțiva ani, 2008-2015, existau deja peste 900 de contracte de arendă (pe 49 de ani) cu mii de hectare de pădure valoroasă, în special în jurul Chișinăului”.

Legea era atât de maleabilă și „opoziția” organelor de mediu atât de slabă, încât pe câteva zeci de astfel de terenuri împădurite (și date în arendă) au fost construite case din beton, a fost instalate sisteme de apeduct, canalizare și gaze naturale, construite garduri din piatră, înconjurate cu sârmă ghimpată”, afirmă fostul ministru.

Munteanu: „Pe nimeni dintre decidenții politici, până în 2015, nu i-a deranjat acest tablou sinistru”

Munteanu susține că „pe nimeni dintre decidenții politici, până în 2015, nu i-a deranjat acest tablou sinistru. Imediat după ce am venit la ministerul Mediului am inițiat o H.G. pentru modificarea actului normativ de sorginte „voroniană”. Scopul ambițios era să interzicem pe viitor darea în arendă a pădurii și construcția caselor de beton”.

Chiar dacă, afirmă Munteanu, cei peste 900 de arendați de păduri încercau să împiedice aprobarea unor modificări, în iunie 2016, prin hotărâre de guvern, modificările au fost aprobate.

„Printre cele mai importante prevederi ale H.G. nr. 770 din 16.06 2016 sunt: interzicerea pe viitor a arendei pădurilor; Pentru reglementarea mai bună a celor 900 contracte de arendă în vigoare (în 2016) care nu puteau fi reziliate printr-un act legislativ sau normativ, am impus următoarele condiții restrictive și descurajante: interzicerea subarendei terenurilor forestiere, răscumpărarea lor și transmiterea dreptului de arendă de către deținătorul acestui drept către alte persoane fizice sau juridice, indiferent de forma lor juridică de organizare.

Până la acea oră, erau sute de anunțuri cu „Vând pădure”. Acum procesul este mai complicat;- mărirea prețului arendei de la 4025 lei la 19092,37 lei per hectar. Obiectivul punctual a fost descurajarea arendei fără noimă și cu scopuri speculative;– interzicerea construcțiile de beton în pădure.

Mai târziu, întru aplicarea HG nr. 770 am elaborat și semnat ORDINUL Nr. 95 din 13-07-2016 cu privire la procedura de avizare a proiectelor de construcție și amplasare a obiectelor în fondul forestier în scop de recreere, act sub-normativ, unde la punct 2 lit. b am scris expres: „este interzisă construirea obiectelor capitale, inclusiv cu folosirea betonului și mortarului de ciment în fondul forestier arendat;”. Din păcate, subit în 2018 (cu ocazia lichidării ministerului Mediului) acest Ordin al ministrului Mediului destul de restrictiv, a fost abrogat și nu se cunoaște dacă există un cadru sub-normativ, care l-ar înlocui”, susține Munteanu.

„M-a pus în gardă faptul că terenul era deja marcat spre parcelare”

Valeriu Munteanu susține că „Batami Grup”, cea care a pornit construcțiile din beton în pădurea Durlești, s-a adresat la fostul minister al Mediului încă în 2017 pentru coordonarea proiectului de amplasare a unor foișoare.

„Îmi aduc aminte proiectul (unul mare și stufos) și m-a pus în gardă faptul că terenul era deja marcat spre parcelare, asta m-a întărit în convingerea că acolo se vrea a fi construite case din beton, iar coordonarea noastră era nevoie doar pentru a porni acest mecanism al ilegalităților. Nu le-am semnat nimic. Chiar dacă un subaltern, responsabil pe domeniu, foarte zelos, mă convingea că este un proiect cinstit și în folosul naturii. Eu i-am spus atunci colegului zelos:- Dragă X., acesta este un proiect incorect, iar pentru a fi realizat trebuie să genereze foarte multă corupție, iar dacă în Pădurea de la Durlești vor apărea case de beton, multă lume trebuie să stea la pușcărie.Subalternul s-a supărat pe mine, pentru că nu „vreau să ajut”. Nici astăzi nu-mi vorbește. Apropo este unicul dintre toți foștii colegi, care poartă o supărare profesională. Iar eu sunt împăcat, pentru că am respectat legea, am respectat natura, am respectat oamenii, l-am respectat și pe colegul meu, care acum este acasă cu familia și știe, în intimitatea sa, că am avut dreptate”, afirmă fostul ministru.

„Aceste case de beton din pădure sunt ultima redută care trebuie cucerită de ecologiști”

Fostul ministru al Mediului susține că statul trebuie să aibă determinarea de a „trece prin filtrele legii” fiecare caz în parte astfel încât construcțiile să fie demolate, iar în păduri să nu mai rămână niciun gram de beton.

„Avansarea proiectului „Batami Grup” de la Durlești și turnarea betonului în pădure este o mare încălcare a legii și a putut fi realizată doar prin încălcări multiple de lege pe axa operatorului economic cu diferite instituții ale statului, care i-au facilitat procesul de distrugere a pădurii. Toți responsabilii trebuie să răspundă. Pentru asta există procuratura. Apropo, din 2015 nu s-a mai dat în arendă nici un petic de pădure, iar din cele 900 de contracte de arendă valabile mai sunt poate 1/3, restul arendașilor au renunțat, având în vedere prețul mărit al arendei, iar alții se judecă de mai bine de 4 ani, dar nu vor avea succes. Astfel, în 5 ani, evaluez că vor rămâne maxim 100 de contracte de arendă în scop recreativ, cei care efectiv au construit case de beton (înainte de 2016), iar acum sunt „ținuți” în pădure de investiția făcută, chiar dacă prețul arendei este mărișor. Dar pentru interesul statului și al cetățenilor și pentru supremația legii și a dreptății, prețul mai poate fi mărit. Aceste case de beton din pădure, sunt ultima redută, care trebuie cucerită de ecologiști, inclusiv și mai ales, de cei decidenți, pentru a îndrepta fărădelegile generate de „legea lui Voronin din 2008”. Trebuie luat fiecare caz în parte și trecute prin filtrele legii, până când nu va mai rămâne nici un gram de beton în pădure. Pentru asta este nevoie de curaj și determinare. Chiar dacă pe undeva se vor mai supăra niște colegi”, și-a încheiat Munteanu mesajul despre neregulile din pădurea Durlești.

ZdG a relatat recent că pădurea Durlești, situată la doi pași de Chișinău, este ciopârțită sub ochii autorităților, iar în locul copacilor „răsar”, peste noapte, construcții din beton armat, chiar dacă în păduri sunt permise doar construcții ușor demontabile.

Miza și interesul celor care toarnă beton în pădure este enorm: prețul unei case în această zonă poate depăși 200 de mii de euro. În prezent, în pădurea Durlești sunt puse deja bazele pentru șapte imobile, însă locuitorii din zonă se tem că toată pădurea va fi distrusă și folosită în scopuri imobiliare.

În 2008, în urma unui contract de arendă încheiat cu Moldsilva, 40 de hectare din trupul acestei păduri au ajuns în posesia firmei „Batami Grup”, fondată și administrată de Ion Meleca. Contractul de arendă a fost încheiat pentru o perioadă de 29 de ani și este valabil până în 2037. Pe această parcelă de pădure, luată în arendă, Meleca a inițiat construcția mai multor imobile.

Vedeți în materialul video de mai jos ce a găsit echipa ZdG când a mers la șantierul din pădure.

Vedeți și:

Tag-uri:
Distribuie articolul: