Principală  —  Ştiri  —  Social   —   Fii schimbarea pe care vrei…

Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în curtea ta. Participă la a treia ediție a proiectului „DVOR”, sub umbrela Laolaltă 

Iulia Țvigun, Foto/ZdG;

Asociația Laolaltă a lansat proiectul „DVOR 3.0”, care își propune susținerea inițiativelor comunitare de îmbunătățire a curților blocurilor prin oferirea microfinanțării, suportului  informațional și prin crearea punților de legătură între comunități și autoritățile publice locale. Dosarele de participare pot fi depuse de persoanele fizice sau asociațiile de locatari până la data de 20 noiembrie.

Două dintre beneficiarele edițiilor anterioare le-au povestit reporterilor ZdG că au aflat întâmplător despre proiectul „DVOR”, iar modalitatea de aplicare și obținere a finanțării a fost relativ ușoară. Cei mai mulți dintre locatarii blocurilor s-au implicat în buna desfășurare a proiectelor, chiar dacă inițiativele au fost privite la început cu reticență.

Proiectul „DVOR” s-a bucurat de un real succes și a contribuit la consolidarea leadership-ului local, la îmbunătățirea mediului social și fizic din curțile blocurilor, la promovarea implicării comunității în procesul de luare a deciziilor și la dezvoltarea urbană participativă.

„Deșeurile pe care le producem nu sunt doar gunoaie, ci și o resursă”

Iulia Țvigun, beneficiara proiectului DVOR; foto/ZdG;

Iulia Țvigun este una dintre beneficiarele proiectului „DVOR”, care a utilizat un mini-grant în domeniul „Îngrijirea și protecția mediului”. Potrivit acesteia, proiectul „O mai bună gestionare a deșeurilor de la apartament la tomberonul municipal” a fost realizat cu scopul de a soluționa problema gestionării deșeurilor în curtea blocului în care locuiește, prin crearea condițiilor necesare pentru sortarea și reciclarea ulterioară a acestora. În acest scop, în scările blocului au fost instalate câte patru containere multicolore pentru diferite tipuri de deșeuri reciclabile: sticlă, metal, plastic, hârtie și carton.

„Prin acest proiect, am reușit să sortăm gunoiul și să evităm ca multe deșeuri să ajungă la groapa de gunoi. În plus, am creat condiții pentru ca locuitorii să se simtă mai confortabil în propriile apartamente, prin eliminarea gunoiului propriu-zis din locuințe folosind spațiul comun,  pentru a aborda atât un aspect individual, cât și o problemă colectivă. Problema deșeurilor a fost prezentată rezidenților ca o problemă care este atât individuală, cât și colectivă, în funcție de stilul de viață și de alegerile zilnice ale fiecărui rezident. Consider că o parte semnificativă a rezidenților sunt conștienți de faptul că deșeurile pe care le producem nu sunt doar gunoaie, ci și o resursă. Aceștia înțeleg că impactul pe care îl au alegerile lor privind stilul de viață, cum ar fi ce produse cumpără și modul în care le depozitează, le elimină și le gestionează, nu se termină cu eliminarea acestor «gunoaie». Un număr considerabil de rezidenți încă percep problema deșeurilor ca pe o problemă a autorităților și a companiilor. Urmare a proiectului și a instruirii, am observat o mai bună comunicare și colaborare dintre locatari în vederea abordării problemelor din curtea blocului de locuit”, spune Iulia.

„Mulți cred că problema gunoiului nu este a lor” 

„Prin astfel de proiecte, pe de o parte, ne consolidăm societatea, deoarece fiecare contribuie la îmbunătățirea mediului, iar pe de altă parte, ne gândim la achizițiile pe care le facem și ce fel de ambalaj alegem când mergem la cumpărături.

Eu sortez gunoiul pe două fracții de circa 7 ani și prin acest proiect, am creat un sistem de comoditate pentru mine și ceilalți locatari din bloc. Extins în mase, comportamentul sortării gunoaielor ar fi de un impact major la nivel de societate. Când municipalitatea va implementa astfel de sisteme de sortare a deșeurilor în toate comunitățile, noi vom avea deja această deprindere. În zilele noastre, oamenii folosesc foarte mult plastic și tetra pak. Plasticul poate fi reciclat de maxim zece ori, iar tetra pak-ul, cu un proces anevoios și costisitor, nici nu se reciclează în țara noastră. Oamenii care conștientizează acest lucru aleg ambalaje precum sticla și metalul, care pot fi reciclate la nesfârșit. Din păcate, mulți cred că problema gunoiului nu este a lor”, susține Iulia Țvigun.

Pubele instalate pentru sortarea deșeurilor/Proiect DVOR; foto ZdG; 

„La nivel de societate ar trebui să cultivăm educația ca fiecare să facă ce poate acolo unde se află” 

Margareta Bradu, beneficiara proiectului DVOR; foto/ZdG;

Margareta Bradu, o altă participantă a ediției „DVOR”, a declarat pentru ZdG că scopul principal al proiectului a fost să adauge mai multe spații verzi în curte pentru a crea un mediu estetic și practic pentru locatari. În acest sens, a pus accent pe amenajarea peisagistică și a instalat mai multe ghivece cu flori, îmbunătățind infrastructura și transformând curtea într-un spațiu care promovează coeziunea comunității în rândul celor care se implică în procesul de îngrijire a plantelor. 

„M-am înscris în acest proiect în calitate de persoană fizică. Urmare a proiectului «DVOR 2.0»,  avem o curte mai frumoasă. Avem grijă cu toții de flori. Până și cei mici se bucură să le ude. Toată lumea este mulțumită. Trebuie să facem ceva bun pentru comunitate când și cât putem.

Sunt foarte bucuroasă că am participat în acest proiect, prin intermediul căruia am cunoscut oameni cu totul deosebiți. Eu i-am numit «oamenii viitorului», pentru că își sacrifică timpul și energia pentru a face lucruri bune pentru oameni.

Pe lângă finanțarea mini-proiectului, am beneficiat de la profesioniști de o instruire foarte bogată. Fiecare persoană poate să facă ceva bun pentru comunitate sau măcar să păstreze ceea ce fac alții. Îmi place frumosul și întotdeauna am făcut tot ce am putut pentru a face ceva frumos în mediul în care trăiesc.

Să mătur, să dau cu var, să plantez o floare – pentru mine nu a fost niciodată o greutate. I-am încurajat întotdeauna și pe vecini să participe: Hai să facem! Cine o să ne facă dacă nu noi? Mulți așteaptă cineva să le facă, dar la nivel de societate ar trebui să cultivăm educația ca fiecare să facă ce poate  acolo unde se află. Dacă ne-am mobiliza cu toții să facem câte ceva pentru curtea noastră – am avea un oraș frumos.

Casa nu-i numai la tine «în casă», casa este ograda și poarta. După poartă și ogradă vezi unde trăiesc oameni gospodari. Pentru motivarea oamenilor, ar fi bine să se facă niște concursuri la nivel municipal «Cea mai frumoasă casă», «Cea mai frumoasă și îngrijită curte». Cel mai important este să păstrăm ceea ce avem”, este de părere Margareta Bradu,  pentru care acest prim proiect a fost un imbold de a aplica și la alte proiecte.

Participă la Proiectul „DVOR 3.0” și contribuie la schimbarea din curtea blocului tău!

La începutul lunii noiembrie, sub egida sloganului „Lucrăm împreună pentru a face din Chișinău un oraș mai bun pentru toți locuitorii săi”, AO LAOLALTĂ a lansat cea de-a treia ediție a proiectului „DVOR”. Astfel, locuitorii municipiului Chișinău care trăiesc la bloc și care doresc să se implice în transformarea curților blocurilor din oraș pot aplica la proiectul „DVOR 3.0”  până la data de 20 noiembrie 2023. Formularul poate fi găsit și completat pe pagina web a organizației –  laolalta.md.

Șase dintre aplicanții la proiectul „DVOR 3.0” vor obține finanțarea ideii prin care vor contribui la schimbarea comunitară și îmbunătățirea curților blocurilor în care locuiesc. 

DVOR este un proiect inițiat de către AO LAOLALTĂ. Ediția a treia a proiectului se desfășoară cu sprijinul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), cu obiectivul de a transforma curțile blocurilor locative din Chișinău în spații mai frumoase și mai funcționale. Prin intermediul acestui proiect, locuitorii devin protagoniștii schimbării în propriile comunități și pun bazele unui oraș mai atractiv și mai prietenos. Potrivit organizatorilor, implicarea civică nu doar că aduce schimbări palpabile în comunitate, ci și construiește legături mai puternice între vecini, promovează solidaritatea și responsabilitatea față de mediul înconjurător și dezvoltă spiritul de comunitate.