FALS: Uniunea Europeană a distrus locurile de muncă din R. Moldova
„Din cauza Uniunii Europene în R. Moldova nu sunt locuri de muncă”, a afirmat într-o intervenție live pe Facebook politicianul fugar Ilan Șor, condamnat definitiv în dosarul fraudei bancare pentru rolul său în devalizarea bancară de proporții din 2014. Datele statistice, precum și cele oferite de instituțiile din domeniu denotă că afirmația lui Șor este falsă. De fapt, datorită apropierii de UE în R. Moldova au fost create zeci de mii de locuri de muncă, scrie stopfals.md.
Șor: „Din cauza UE nu sunt locuri de muncă în Moldova”
În intervenția sa din 27 decembrie, Ilan Șor, care anterior nega legăturile sale cu Rusia, susține că Republica Moldova trebuie să se orienteze spre est, unde are mai multe oportunități. Totodată, politicianul a adus un șir de critici la adresa UE, inclusiv că ar fi distrus locurile de muncă din R. Moldova. «Евросоюз довел Молдову до ручки, до нищеты. Друзья, очнитесь! В Молдове живет чуть более полтора миллиона человек. Это ужас и страх. Ваши дети, ваши внуки, ваши родители трудятся за рубежом с утра до вечера чтобы присылать своим близким деньги на кусок хлеба, потому что именно Евросоюз сделал так, чтобы в Молдове не было рабочих мест» (în traducere: „UE a dus Moldova la sărăcie lucie. Prieteni, treziți-vă! În Moldova locuiesc ceva mai mult de 1,5 milioane de oameni. Este groaznic. Copiii, nepoții, părinții voștri muncesc în UE de dimineață până în seară ca să le trimită apropiaților bani pentru o bucată de pâine, pentru că anume UE a făcut așa ca în Moldova nu sunt locuri de muncă”), a declarat Șor.
Ce arată datele oficiale?
Datele statistice oficiale relevă că situația pe piața muncii nu s-a schimbat semnificativ în ultimii ani, ceea ce exclude o influență nefastă din partea UE sau a altor actori.
Rata șomajului a fost în scădere continuă pe parcursul ultimilor ani – de la 5,1% în 2019, la 3,1% în 2022, potrivit Biroului Național de Statistică (BNS). Totodată, per general, numărul salariaților a rămas constant în ultimul deceniu – aproximativ 730 de mii, potrivit datelor BNS.
Datele furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), la solicitarea Stopfals.md, arată că în R. Moldova au existat peste 32 de mii de locuri vacante de muncă în anul 2023. Deși a oscilat, numărul acestora rămâne oarecum constant în ultimul deceniu. Numărul locurilor vacante de muncă a ajuns la apogeu în 2018 – peste 49.000, după care a scăzut brusc în următorii doi ani, dar a început să crească în 2020.
Grafic: ANOFM
Și numărul șomerilor oscilează de la an la an, dar este într-un trend descendent începând cu 2021, ajungând la un nivel minim în 2023 – 26.500 de șomeri înregistrați (adică mai puțini șomeri decât locuri vacante), notează sursa citată.
Grafic: ANOFM
„În Republica Moldova se atestă un deficit de locuri de muncă vacante în mediul rural, dar este surplus de locuri de muncă în mun. Chișinău, Bălți, Ungheni și Orhei”, mai notează Agenția.
Totodată, ANOFM a comentat pentru Stopfals.md că nu a existat vreo influență din partea UE, a structurilor sale sau a unor state membre în vederea închiderii/lichidării locurilor de muncă din R. Moldova, așa cum a sugerat Ilan Șor.
Ioniță: „Apropierea de UE a permis crearea a 40.000 de locuri de muncă”
Uniunea Europeană contribuie la crearea locurilor de muncă în R. Moldova, potrivit informațiilor distribuite periodic de Delegația UE la Chișinău. „UE susține în mod activ creșterea economică și crearea locurilor de muncă în Moldova. Per ansamblu, UE estimează că din 2009, peste 19.531 ÎMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii – n. r.) din Moldova au beneficiat de sprijin UE pentru accesul la finanțe în Moldova în cadrul programului EU4Business”. Această afirmație a fost valabilă pentru situația de până la anul 2020. Doar în 2021, au fost susținute peste 6.000 de întreprinderi mici și mijlocii și create cel puțin 8.000 de locuri de muncă. În anul 2022, 6.328 de IMM-uri din R. Moldova au fost sprijinite prin intermediul Inițiativei EU4Business, generând un venit suplimentar de 385 milioane EUR și 22.427 de noi locuri de muncă.
Aceste informații sunt confirmate și de economistul Veaceslav Ioniță. Acesta precizează că Republica Moldova a pierdut cele mai multe locuri de muncă în anii ’90, în perioada tranziției urmate după destrămarea URSS, dar și la începutul anilor 2000. În schimb, semnarea Acordului de asociere cu UE ar fi permis crearea a circa 40 de mii de locuri de muncă. „Republica Moldova în 1990 avea 1,6 milioane de locuri de muncă. Doar malul drept. În următorii 10 ani au dispărut 900 de mii de locuri de muncă, astfel încât în 2000 erau 700 de mii. În alți 10 ani au mai dispărut 100 de mii de locuri de muncă și au rămas către 2010 doar 600 de mii. Acordul de asociere din 2013 a permis venirea investițiilor străine în așa ramuri ca IT și Zonele Economice Libere, unde au fost create cumulativ peste 40 de mii de locuri de muncă. În prezent, R. Moldova are circa 630 de mii de locuri de muncă”, a comentat Veaceslav Ioniță pentru Stopfals.md.
Șor, „campion” al falsurilor în 2023
Ilan Șor a intrat în politică în 2015, când a fost ales primar al orașului Orhei, iar ulterior și-a constituit propriul partid politic care îi purta numele – Partidul Șor, pe care l-a creat în baza Mișcării „Ravnopravie”. În iunie 2023, Partidul Șor a fost declarat neconstituțional. Ulterior, echipa lui Șor a sprijinit câteva formațiuni-satelit care au participat la alegerile locale generale din noiembrie 2023. Candidații Partidului Șansă, care avea susținerea deschisă a lui Șor, au fost excluși însă din cursa electorală.
Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare în 2017, în dosarul fraudei bancare (el a deținut funcția de președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Economii, dar controla, inclusiv prin interpuși, și celelalte două bănci devalizate – Banca Socială și Unibank). Șor a contestat sentința și și-a continuat activitatea politică în calitate de primar, apoi de deputat până în iunie 2019, când a plecat din Republica Moldova, odată cu debarcarea Partidului Democrat, în frunte cu Plahotniuc, de la guvernare. Examinarea dosarului său la Curtea de Apel a trenat până în 2023, când a fost condamnat la 15 ani de închisoare, decizia fiind executorie. Șor se află peste hotare, în Israel.
În ultimul an, atât autoritățile de la Chișinău, cât și oficiali și structuri internaționale au avertizat despre tentativele Moscovei de a prelua controlul politic în Republica Moldova, inclusiv prin acțiuni violente ale forțelor controlate de Ilan Șor în interiorul R. Moldova. Deși nega anterior legăturile sale cu Rusia, în intervențiile sale de la sfârșitul anului 2023, Șor s-a pronunțat deschis pentru apropierea Republicii Moldova de Federația Rusă. Acesta a mai afirmat că șeful Delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, ar trebui expulzat din R. Moldova.
Ilan Șor a fost inclus de Stopfals.md în topul celor mai „prolifici” distribuitori de falsuri în Republica Moldova în 2023. El este autorul falsului că Occidentul este de vină pentru „dezmățul” din Republica Moldova, organizat de președinta Maia Sandu. În realitate, Șor nu a făcut decât să repete vechea narațiune a Kremlinului că Statele Unite sau Uniunea Europeană s-ar implica în treburile interne ale țării noastre. De fapt, jurnaliștii au demonstrat că anume Ilan Șor este cel care organizează proteste plătite.
Șor a mai lansat informația precum că biserica moldovenească este divizată din cauza „actualului regim”, asta deși, după cum a arătat Stopfals.md, scindarea a avut loc cu mulți ani în urmă, iar actuala guvernare nu are nicio implicare.
În același timp, alături de başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, oligarhul fugar a lansat promisiunea goală precum că consumatorii din UTA Găgăuzia vor beneficia de gaze naturale la tariful de 10 lei.
