Experiențele moldovenilor care s-au vaccinat împotriva COVID-19: „Dacă nu ar fi fost eficient vaccinul, nu s-ar fi luat decizia de a-l administra în primul rând personalului medical”

În toată lumea, se află în plin proces campania de vaccinare împotriva COVID-19. Israelul și Emiratele Arabe Unite sunt lideri la acest capitol, înregistrând unele din cele mai rapide campanii de vaccinare la nivel mondial. 

La nivel regional, Comisia Europeană a acordat autorizație de introducere pe piață pentru vaccinul dezvoltat de BioNTech și Pfizer și pentru cel dezvoltat de Moderna, în urma evaluării pozitive de către Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) a siguranței și eficacității acestora. 

În contextul în care nu toți oamenii sunt gata să accepte un vaccin produs în termeni restrânși și mulți rămân sceptici în acest sens, trei cetățeni ai R. Moldova aflați în Spania, Italia și România, ne-au povestit despre cum au trecut ei prin vaccinare și cum se petrece campania în țările respective.

„Până nu va fi asigurată o imunizare a cel puțin 70% din populație, nu vom reveni la normal” 

Ștefan Botnaru este un medic originar din R. Moldova, care activează în Spania. În martie 2020, a fost infectat cu COVID-19. După tratament, a revenit la locul său de muncă, iar recent s-a vaccinat. Afirmă că decizia sa a fost determinată de mai mulți factori. 

„Acum, în Spania suntem în al treilea val de infectări și e unul puternic. Trebuie să înțelegem că până nu va fi asigurată o imunizare a cel puțin 70% din populație, n-o să revenim la normal. După ce am fost infectat, eu îmi făceam periodic analiza la anticorpi, ca să văd dacă am imunitate. Înainte de vaccin, am repetat această analiză și deja nu mai aveam anticorpi…

Eu am încredere în sistemul de sănătate și în Agenția Europeană a Medicamentului, eu cred că dacă acest vaccin nu ar fi fost vaccin și eficient, ei nu ar fi vaccinat în primul rând personalul medical”, consideră el. 

Adaugă că procesul de vaccinare e unul complicat, fiindcă sunt necesare condiții speciale de transport și păstrare a vaccinurilor. 

„Procesul de vaccinare e cam anevoios, fiindcă vaccinul trebuie păstrat la o anumită temperatură și după ce-l scoți din frigider, ai la dispoziție un timp limitat pentru a fi administrat. Sistemul de sănătate publică din Spania dispune de puncte de păstrare a acestor vaccinuri, se deplasează echipa mobilă și vaccinează”, adaugă Botnaru.

În opinia sa, trebuie să pricepem că orice medicament, oricât de inofensiv, poate avea efecte adverse și că o persoană dintr-un milion sau din câteva milioane poate dezvolta o reacție sau o complicație, dar asta e normal. Medicul face o incursiune în câteva aspecte cheie privind vaccinarea. 

„În Spania, campania decurge în trei etape: prima fază –  vaccinarea personalului sanitar și a persoanelor din centrele geriatrice, apoi persoanele cu comorbidități și în faza a treia – restul populației.

Atât în cazul Pfizer, cât și Moderna nu e permisă vaccinarea copiilor sub 16, respectiv 18 ani, fiindcă nu există încă date științifice exacte în acest. Aceste vaccinuri utilizează tehnologia ce se bazează pe ARN mesager, dar nu afectează nici într-un caz ADN-ul nostru. De asemenea, ambele vaccinuri se administrează în două doze, cu diferența de 21 zile în cazul Pfizer, și 28 – la Moderna”, precizează Ștefan Botnaru. 

Totodată, el face referire la un alt aspect important – „vaccinul nu generează anticorpii și imunitatea aceasta dintr-o dată. Cu prima doză se asigură în materie 45-55%, după aceea, la a doua doză, ajungi până la 95%. Asta ar fi vorba aproximativ de o lună, după care te poți considera imunizat, cu toate că purtatul măștii rămâne obligatoriu și după vaccinare”. 

„Cine a văzut tineri care nu pot respira și persoane decedate, nu poate nega existența virusului”

Cristina Iatisin are 41 de ani, este mamă a doi copii și activează în calitate de medic la Treviso, provincia Veneto, Italia. A fost recent să se vaccineze, de rând cu alți colegi ai săi. 

„Mi-a fost administrată prima doză, cu vaccinul de la Pfizer. M-a durut puțin brațul după vaccin, însă asta e normal, ca și în cazul vaccinului antigripal. La noi în spital, personalul medical se testează odată la 10 zile, deci teste am făcut multe până acum. Din fericire, eu nu am fost infectată cu coronavirus, însă soțul meu – da. Dar am fost „brava”, așa cum spun colegii în italiană, și am reușit să-l izolez”, povestește Cristina. 

Adaugă că își dorește mult să ajungă și în R. Moldova vaccinul, deși înțelege dificultățile privind transportarea.  

„Fratele meu e medic și mama încă lucrează, sper mult pentru ei. Știu că sunt problemele de transport pentru vaccin, dar am multă încredere în ziua de mâine. Sufăr mult când văd cum scriu negaționiștii că nu există COVID – cine a văzut tineri care nu pot respira și persoane decedate, nu poate nega faptul că există. Cred că politicul din R. Moldova a greșit mult și nu a susținut suficient medicina în perioada asta de criză”, opinează medicul. 

De rând cu Spania, Italia a fost una țările cele mai afectate de pandemia de coronavirus, înregistrând cifre record de infectări și persoane decedate.

Primul cetățean străin la București, care a depus o cerere pentru vaccinare

Lilia Lificiu-Platon face comunicare pentru o clinică medicală privată din România și așa a ajuns pe listele de vaccinare. Punctează că, din perspectiva sa, în România, există o campanie de informare bine pusă la punct.

„La sfârșit de noiembrie 2020, aici a apărut decizia Guvernului de începere a campaniei de vaccinare și atunci s-a delimitat clar cu cine anume încep, respectiv eu intru în categoria de personal auxiliar. Mi-a fost administrat vaccinul Pfizer. Decizia de a mă vaccina am luat-o cu mult înainte de apariția Hotărârii de guvern – chiar în toiul pandemiei, când se vorbea că alte țări elaborează vaccinul. Noi cu soțul am zis că dacă avem posibilitatea pentru vaccin, cât de repede posibil, atunci o facem”, își amintește ea. 

Mai spune că ceea ce a văzut la centrul de vaccinare unde s-a dus a surprins-o plăcut și că organizarea a fost una destul de bună la toate etapele. 

„Oamenii nu aveau cum să interacționeze între ei, toți au avut programări și s-a mers repede. Eu am fost anunțată că sunt primul cetățean străin de la București care a depus o cerere pentru vaccinare. Am fost notificată prin email pentru prima etapă. În general, totul e foarte simplu. Te prezinți la ora la care ești programat, cu actul de identitate, colaboratorii te verifică în registrul electronic, apoi mergi la o masă distanțată, unde un alt colaborator îți vorbește despre efectele vaccinului. Apoi, tot el îți face un chestionar, unde răspunzi la niște întrebări simple legate de sănătate – dacă ai avut boli cronice, hepatite, alergii. Ai și o declarație pe propria răspundere de acceptare a imunizării, pe care o semnezi. Un alt colaborator te însoțește în cabinetul de imunizare. Acolo, iar ești verificat în acest registru electronic.

Ulterior, ajungi la cabinetul unde ți se administrează vaccinul. Acesta se pune în partea superioară a brațului. Mi s-a apoi aplicat un plasture și asistenta medicală mi-a zis că s-ar putea să am ușoare călduri, ca după orice alt vaccin. Când am ieșit, la ușă m-a preluat un alt colaborator, care m-a dus într-o sală, unde stăteau, păstrând distanța, alte patru persoane care au fost vaccinate. Aveam obligația să ne odihnim acolo, pe scaun 15 minute. Tot timpul erau prezenți doi colaboratori care ne monitorizau. Când au trecut exact 15 minute, m-au întrebat cum mă simt și, ulterior, am mers să mi se elibereze adeverința de vaccinare. Seara, mi-a venit o notificare pe poșta electronică pentru etapa a doua a vaccinului, peste 21 de zile. Cam asta a fost. După ce am ajuns acasă, ne-am continuat activitatea mai departe în mod obișnuit”,

precizează Lilia. 

Anterior, nici ea, nici soțul, nici copiii nu au fost infectați cu coronavirus, însă spune că și-a pierdut un unchi din cauza acestuia, acum câteva săptămâni. 

CNESP a aprobat planul național de imunizare anti-COVID-19 

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a R. Moldova a aprobat pe 13 ianuarie curent, Planul național de imunizare anti COVID-19, în scopul reducerii morbidității și mortalității provocate de infecția cu coronavirus.

Documentul stabilește componentele cheie ale unei strategii naționale de vaccinare anti COVID-19 și descrie procesul general de organizare a vaccinării populației conform standardelor internaționale și naționale. Strategia a fost elaborată de către specialiștii din domeniul sănătății publice cu suportul și recomandările din partea OMS, Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC) și UNICEF.

Conform recomandărilor internaționale, accesul la vaccinare va fi prioritizat pentru grupurile de populație cu risc sporit. În prima etapă,  vor fi imunizați lucrătorii din domeniul medical și personalul/ beneficiarii din cadrul serviciilor de asistență socială. Etapa a doua prevede vaccinarea adulților cu vârsta mai mare de 60 ani, persoanelor cu comorbidități, angajaților structurilor de menținere și asigurare a ordinii publice, apărării și securității statului și lucrătorilor sistemului penitenciar. În etapa a treia va fi imunizată populația generală.