Principală  —  RECOMANDAT   —   „Era o fată bună”. Femicidul,…

„Era o fată bună”. Femicidul, o noțiune nouă pentru crimele vechi

Sursă foto: ZdG

25 noiembrie 2019. Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței asupra Femeilor. Într-o suburbie a Chișinăului, un bărbat ucide o femeie, care a murit pe la ora 17.00, în satul Cheltuitorul, comuna Tohatin, în timp ce, la Chișinău, autoritățile participau la manifestări festive dedicate acestei zile.

„Nu știu de ce a ucis-o…”

La câteva luni de la acel eveniment, casa din localitate, unde locuia și victima, a rămas aproape goală. Acum, acolo stă soacra femeii ucise – Ileana Ganța. Băiatul ei și Rodica trăiau în concubinaj de 23 de ani. Femeia confirmă că fiul său adesea era violent cu soția. Cu toate acestea, ea spune că nu știe cum anume a murit Rodica, întrucât nu ar fi fost acasă în acea zi, iar feciorul așa și nu i-ar fi spus ce s-a întâmplat, de fapt.

Ileana Ganța bănuiește că moartea a fost cauzată de o problemă cunoscută: violența amplificată de abuzul de alcool. „De la un pahar de vin, cine nu se ceartă? Uneori, ei nu se mai trezeau cu zilele. Dar, în rest, el o trimitea pe ea, ca pe o proastă: „Du-te, Rodica, și adu țigări şi vin”. Iar ea se ducea, mititica, și muncea cu ziua. Îl asculta, avea frică de el. Îi ziceam să-l lase, că e un nebun. Ea spunea că îi este milă de el. În acea zi, Ruslan mi-a zis că a găsit-o pe prag, moartă… Era o fată tare bună, ne aducea de mâncare, ne hrănea. De mine, mai ales, avea grijă. De ce a ucis-o, nu știu…”, povestește soacra victimei. Din relatările ei, reiese că atitudinea bărbatului era una de superioritate, considerând normal ca femeia să îi aducă tot de ce avea nevoie atunci când voia, iar dacă nu era satisfăcut de modul în care era deservit, acesta aplica violența.

După decesul Rodicăi, în casă locuiește soacra sa

Ulterior, Poliția a declarat că, în urma examinării cadavrului de către medicul legist, a fost depistată o traumă în regiunea capului. Bărbatul a fost reținut de către organele competente.

Anul trecut, în R. Moldova, peste cinci sute de femei au fost victime ale violenței în familie, inclusiv 55 de minore. Cifrele oficiale arată că, pentru șapte dintre acestea, bătăile soților sau ale concubinilor au fost fatale. Datele polițienești confirmă că, în ultimii 5 ani, în urma violenței domestice, în R. Moldova au fost ucise 144 de femei. 

În spatele statisticelor rămân însă numeroase fapte penale, care denotă abuzurile permanente asupra femeilor: violuri, agresiuni sexuale, exploatare sexuală, prin muncă, violență psihică, care, perpetuate, provoacă traume severe sau chiar omoruri.

Nu există lege, nu există nici pedeapsă corespunzătoare

Directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor, un ONG care promovează recunoașterea, respectarea și realizarea drepturilor femeilor, Natalia Vâlcu, spune că orice acțiune constantă de violență asupra femeilor poate degenera în ceea ce se numește femicid.

NATALIA VÂLCU – directoarea executivă a Centrului de Drept al Femeilor
FOTO: IGOR IONESCU / ZDG

În linii mari, femicidul înseamnă uciderea selectivă a membrilor unei comunități, în acest caz a femeilor, considerate, în societățile patriarhale, „sex slab”. Contextual, Vâlcu face referire la două tipuri de manifestare ale acestui fenomen.

„Femicidul are mai multe forme de manifestare. Putem vorbi despre femicid direct și indirect. Când ne referim la femicidul direct, avem în vedere omorul unei femei în urma violenței, comis de către un membru al familiei sau de un partener intim. Putem vorbi despre omoruri ale femeilor din cauză că bărbatul are anumite convingeri misogine, vorbim despre omoruri ale femeilor săvârșite pentru a apăra onoarea familiei. De asemenea, există tipuri de femicid precum e cel din conflictele armate, ca o strategie de război. Formele indirecte se referă la situații de avorturi, realizate în condiții insalubre și ilegale, sau mortalitate maternă”, precizează Natalia Vâlcu.

Experta opinează că este foarte important să existe o lege care ar aborda termenul de femicid, întrucât aceasta ar putea asigura recunoașterea de către stat a caracterului violenței îndreptate preponderent împotriva femeilor. Deocamdată, însă, R. Moldova nu se ocupă de o asemenea normă și nici nu au existat încercări de a include termenul respectiv în legislație.

„Dacă o asemenea reglementare s-ar regăsi în legislația națională, în mod special, în Codul Penal, atunci s-ar putea aplica pedeapsa corespunzătoare pentru respectiva infracțiune”, subliniază Vâlcu.
Potrivit unui raport al Small Arms Survey, în 2016, R. Moldova a ocupat locul doi în statisticile cazurilor de femicid în Europa de Est. 

(In) acțiunile autorităților din R. Moldova

Si inspectoarea principală din cadrul Inspectoratului General de Poliție (IGP), Inna Chiriliuc, punctează că femicidul este determinat de stereotipuri și prejudecăți legate de rolul bărbatului în organizarea familiei. Totodată, reprezentanta organelor de drept consideră că lipsa termenului de femicid în legislație nu ar influența rata infracțiunilor de acest fel.

„Orice infracțiune are la bază anumite cauze și condiții, iar folosirea sau nefolosirea unui termen nu are tangență cu rata de comitere de infracțiuni”, susţine Chiriliuc.

Vadim Vieru, avocat la Asociația „Promo-Lex”, care monitorizează timp de mai mulți ani cazurile de violență asupra femeilor, susține că, de fapt, R. Moldova nu ia în serios fenomenul femicidului, ceea ce generează consecințe îngrijorătoare.

VADIM VIERU avocat la Asociația „Promo-Lex”
FOTO: IGOR IONESCU / ZDG

„Femicidul la noi este destul de răspândit, în virtutea stereotipurilor de gen pe care le avem. Fenomenul însă nu este luat de către autorități în serios și de aceea se ajunge la situații destul de grave, când de la victimă a violenței femeia ajunge victimă a unei infracțiuni mai grave”, subliniază Vieru, având în vedere omorurile ca o cauză a situațiilor nepedepsite de violență.

În opinia avocatului, statul ar putea demonstra că încearcă să urnească lucrurile din loc, dacă ar adopta o lege în acest sens.

„Ar fi oportun ca femicidul să fie reglementat în legislația națională. Astfel, R. Moldova ar demonstra că poate veni cu un răspuns adecvat la fenomenul acesta și că poate preveni anumite situații. Dacă prin aceste reglementări se va salva viața cel puțin a unei singure persoane, deja va fi un pas înainte”, consideră avocatul.

Totodată, continuă el, nu e suficient ca în R. Moldova să existe incriminări și legi bune, ci, înainte de toate, e nevoie să se investească în educație.

Contextual, activista Natalia Vâlcu susţine că e nevoie, de asemenea, să se pună accent pe prevenirea fenomenului de femicid.

„Modalități de prevenire sunt mai multe, iar metoda cea mai frecvent aplicată ține de crearea anumitor mecanisme de monitorizare a cazurilor de deces. Astfel de comisii sunt create la nivel de instituții publice sau în cadrul lor.

Activitatea acestor grupuri presupune analiza fiecărui caz de deces și identificarea lacunelor în intervenția care a avut loc din partea autorităților, dar și a ONG-urilor specializate în acordarea asistenței victimelor violenței. În acest sens, după identificarea acestor neajunsuri se vine cu recomandări specifice de modificare a politicilor și a legislației în domeniu”, mai spune Vâlcu.

Potrivit studiului „Bărbații și egalitatea de gen în R. Moldova” (2015), 90,5% dintre bărbați și 81,5% dintre femei consideră că cel mai important lucru pentru o femeie este menajul și gătitul pentru familie.

Un raport al Avocatului Poporului, publicat pe 20 februarie curent, arată că, în R. Moldova, 63% dintre femei au fost supuse abuzurilor psihologice, fizice sau sexuale cel puțin o dată în viață. În același timp, doar 8,4% dintre ele s-au adresat organelor de drept.