Efectele pandemiei de Covid-19 asupra forței de muncă din R. Moldova

Criza coronavirului exercită efecte devastatoare asupra forţei de muncă la nivel global, dar și R. Moldova. Reprezentanții Biroului Național de Statistică (BNS) susțin că pandemia COVID-19 a început să afecteze piața muncii spre sfârșitul primului trimestru al anului, odată cu instituirea în țară a stării de urgență, începând cu 17 martie.

Potrivit datelor BNS, în primul trimistru al anului 2020 numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată.

Tot pe perioada acestui trimestru, numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu este de 2,5 ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Principalele constatări

În trimestrul I 2020 numărul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată (3,7% pentru bărbați și 4,6% pentru femei). În rândul acestora:

• majoritatea, 60,6%, o constituie persoanele care nu au lucrat deloc / au absentat de la locul de muncă (în rândul bărbaților – 69,7% și, respectiv, în rândul femeilor 52,7%);
• 28,4% au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță (în rândul bărbaților – 15,2% și, respectiv, în rândul femeilor 39,7%) ;
• 25,5% au lucrat mai puține ore pe săptămână (în rândul bărbaților – 20,4% și, respectiv, în rândul femeilor 30,0%);
• 8,0% au fost transferați la program de lucru parțial (în rândul bărbaților – 7,1% și, respectiv, în rândul femeilor 8,8%).

Pandemia a afectat situația la locul de muncă într-o măsură mai mare la femei decât la bărbați: în structura pe sexe femeile constituie 53,7% și bărbații 46,3% (în timp ce, în total ocupare, femeile alcătuiesc 48,3% și bărbații 51,7%). Distribuția pe mediile de reședință ale acestor persoane este uniformă: 50,5% revin mediului urban și 49,5% – mediului rural. În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor adulte tinere de 25-34 ani (36,3%), urmate de persoanele în vârstă de 35-44 ani (24,6%) și cele de 45-54 ani (19,5%).

Întreruperea temporară a activității

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat deloc în trimestrul I 2020 s-a majorat în comparație cu trimestrul I 2019 de 2 ori. A crescut, respectiv, și ponderea acestora în total ocupare de la 2,4 în 2019 la 4,9% în 2020. Creșterea numărului acestor persoane este cauzată în totalitate de restricțiile impuse în legătură cu COVID-19. Repartizarea persoanelor după motivul absenței este următoarea:

• 34% nu au lucrat din cauza staționării activității la unitatea la care lucrează;
• 29% au fost nevoiți să-și ia concediul de odihnă anual;
• 28% s-au aflat în concedii neplătite;
• 6% s-au aflat în șomaj tehnic.

În comparație cu trimestrul I 2019 numărul persoanelor aflate în concedii fără plată s-a mărit de 3,5 ori, în concedii anuale, respectiv, de 2,9 ori, a celor în șomaj tehnic de 1,6 ori.

În distribuția pe sexe bărbaților le revin 53,2% din totalul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar care nu au lucrat din cauza pandemiei și femeilor, respectiv, 46,8%. În repartizarea după mediile de reședință, localitățile urbane formează 48,2% și cele rurale, respectiv, 51,8%.

În funcție de vârstă, majoritatea (40,7%) o formează grupa persoanelor de 25-34 ani urmată de grupa persoanelor de 35-44 ani (25,1%).

În rândul persoanelor care nu au lucrat din cauza pandemiei majoritatea absolută de 88% revine salariaților (în total ocupare aceștia formează 80%). Restul 12% o formează grupa lucrătorilor pe cont propriu, care au fost nevoiți să-și sisteze activitatea.

Din repartizarea absențelor de la locul de muncă după activitățile economice rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate în activitățile de comerț (27,3%), industrie (24,8%), învățământ (15,4%). În rândul bărbaților predomină activitățile de comerț (32,8%) și din industria prelucrătoare (23,6%). Printre femei mai multe absențe au fost înregistrate în învățământ (31,8%), industria prelucrătoare și activitățile de comerț (a câte 21%).

Totodată, după tipurile de absențe în industrie predomină concediile fără plată – 66,3% (la bărbați 74,8%) și șomajul tehnic – 20,2% (la femei 24,8%); în comerț predomină staționarea activității – 55,5% (la bărbați 71%) și, respectiv, concediile fără plată, 28,5% (la femei 36,2%); în învățământ – concediile de odihnă cu o pondere de 59,3% (57,9% la femei).

Prestarea muncii la domiciliu

Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu, în trimestrul I 2020, a constituit 16,6 mii persoane, în creștere de 2,5 ori față de perioada respectivă a anului trecut (6,75 mii).

Majoritatea absolută a creșterii (9,4 mii sau 96%) s-a datorat efectelor restricțiilor impuse de COVID-19. Printre acestea, aproape fiecare a doua persoană (49%) a declarat că numărul orelor lucrate la domiciliu pe săptămână a fost de 40 de ore și mai mult. 

În distribuția pe sexe a persoanelor care lucrează la distanță 75,2% o formează femeile și 24,8% bărbații. Disparități importante pe medii de reședință nu au fost înregistrate: 51,4% îi revin mediului urban și 48,6% mediului rural.

În funcție de vârstă, 2 din 5 persoane sunt de 25-34 ani, iar fiecare a cincea persoană face parte fie din grupa de vârstă 35-44 ani, fie din grupa celor de 45-54 ani.

În repartizarea acestor persoane după activitățile economice, majoritatea, 54,7%, o formează lucrătorii din învățământ, urmați de lucrătorii din activitățile profesionale, științifice și tehnicecu 18,1% și cele de comerțcu 12,0%.

Orele de lucru

COVID-19 modifică tiparele obișnuite și în raport cu durata efectivă a săptămânii de lucru. Astfel, în rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza pandemiei, 86,1% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat deloc. În timp ce printre persoanele care nu au avut de suferit de pe urma situației epidemiologice acest indicator este de 2,7 ori mai mic, constituind 32,4% (în trimestrul I 2019 constituind 35,2%).Persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână din cauza pandemiei au invocat aceleași motive ca și persoanele care nu au lucrat deloc: șomajul tehnic și staționarea activității unității. Din analiza pe sexe rezultă că ponderea bărbaților care au lucrat mai puține ore sau nu au lucrat deloc a fost de 90,1% în totalul bărbaților afectați de pandemie la locul de lucru, iar a femeilor a constituit 82,7%.

În cazul orelor de lucru reduse, în funcție de vârstă, cele mai afectate sunt persoanele de 35-44 ani cu o pondere de 29,0% și persoanele de 45-54 ani cu o pondere de 25,7%.

În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore cota principală revine persoanelor din învățământ (43,7%), comerț (15,9%) și industria prelucrătoare (14,0%).

Program de lucru parțial

Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul I 2020, a constituit 51,1 mii sau 6,3% din total ocupare. Din rândul acestora, 5,2 la sută au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei, motivele principale fiind lipsa clienților sau a comenzilor și transferul din inițiativa angajatorului la un asemenea program de lucru.

În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei au fost înregistrate discrepanțe pe sexe și medii. Astfel, ponderea bărbaților în totalul acestor persoane a fost de 41% și a femeilor, respectiv, de 59%; mediului urban i-au revenit 35,6% și mediului rural, respectiv, 64,4%.

Analogic altor situații provocate de pandemie, persoanele trecute la programul de lucru parțial fac parte din grupele de vârsta de 25-34 ani și 35-44 ani (39,8% și, respectiv, 30,9%)

Conform rezultatelor Anchetei forței de muncă (AFM), în trimestrul I 2020 forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 840,5 mii persoane², fiind în descreștere cu 6,5% față de trimestrul I 2019 (898,6 mii).

Populaţia ocupată a constituit 806,3 mii persoane, fiind mai mică cu 2,7% față de trimestrul I 2019 (829,0 mii). Ca și în cazul populației economic active, nu au fost înregistrate disparități importante pe sexe (51,7% bărbați și 48,3% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (53,3% mediul rural și, respectiv, 46,7% mediul urban).