După trei luni de la adoptare și după un val de critici, Parlamentul a modificat legea privind amnistia fiscală
Organizații neguvernamentale, parteneri externi, politicieni, experți și membri ai societății civile au criticat în nenumărate rânduri legea amnistiei fiscale, catalogând-o ca fiind o încercare de camuflare a amnistiei capitalului dubios. Deși legea a fost votată în ambele lecturi pe 26 iulie, abia acum deputații au decis să efectueze câteva modificări la legea privind declararea voluntară și stimulare fiscală.
În dimineața zilei de 8 noiembrie, la începutul ședinței Parlamentului, deputatul democrat Ștefan Creangă a cerut introducerea pe ordinea de zi a proiectului de modificare a legii privind amnistia fiscală. Proiectul a fost dezbătut în plenul Parlamentului după o pauză a deputaților, în jurul orei 14.30. În acest răstimp, la ora 14.00, în cadrul ședinței Guvernului, cabinetul de miniștri a introdus pe ordinea de zi proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea avizului la legea privind declararea voluntară și stimulare fiscală. Astfel, la doar câteva minute după ce Guvernul a dat aviz pozitiv proiectului, acesta a fost dezbătut și în Parlament.
Modificările la lege au fost prezentate de la tribuna Parlamentului de democratul Sergiu Sîrbu. Proiectul de modificare prevede că nu pot fi subiecți ai declarării voluntare a bunurilor persoanele care au fost sau sunt subiecți ai declarării averii și intereselor personale conform prevederilor Legii nr. 133 privind declararea averii și a intereselor personale, precum și membrii familiei (soțul/soția, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana aflată la întreținerea subiectului declarării) și concubina/concubinul acestora.
Modificările mai prevăd și că taxa către bugetul de stat din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar va crește de la 3% la 6%. Modificarea legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală a fost votată astăzi, 8 noiembrie, în ambele lecturi.
„Eu cred că deputații noștri au nimerit sub presiunea partenerilor de dezvoltare și au venit cu aceste precizări. În formatul în care era prezentată legea inițial, aceasta stimula de fapt un comportament neintegru al persoanelor”, precizează Lilia Ioniță, expertă a Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.
Experta susține că este binevenit faptul că s-a regândit cercul subiecților și scopul legii, doar că apare întrebarea cum rămâne cu persoanele care deja au depus declarații prealabile la Fisc și sunt subiecți sau membri ai familiei subiecților declarărilor averilor?
„E un băț cu două capete. Subiecții declarării, care s-au simțit motivați să iasă din zona gri și să facă aceste declarații voluntare, au avut termen până la 1 noiembrie să își declare intenția că vor intra în procedura declarării voluntare. Acum s-a schimbat macazul și s-ar părea că aceștia nu mai sunt beneficiari ai legii”, precizează Lilia Ioniță, care este de părerea că deputații au modificat legea la insistența partenerilor externi și nu au făcut acest lucru de bunăvoie.
Contactat de ZdG, Sergiu Sîrbu a declarat că legea a fost modificată în urma consultării cu partenerii de dezvoltare, inclusiv Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Cât privește subiecții declarării averii și intereselor personale, Sergiu Sîrbu a precizat că cererile prealabile ale acestora nu vor fi validate.
„Până la 1 noiembrie se depuneau doar declarații prealabile, iar confirmarea avea să aibă loc abia în februarie. Dată fiind această modificare, aceste declarații nu vor fi confirmate, iar persoanele respective vor merge pe procedura generală de control. Eu nici nu știu dacă sunt în general așa cereri. Eu interpretez că dacă au fost totuși astfel de declarații, acestea vor fi închise”, a adăugat Sergiu Sîrbu, deputat, fracțiunea PDM.
Întrebat de ce nu s-au efectuat aceste modificări înainte de aprobarea legii, deputatul democrat a menționat că este mai bine mai târziu, decât niciodată.
Parlamentul a votat în ambele lecturi proiectul de lege privind declararea voluntară și stimularea fiscală pe 26 iulie, în lipsa fracțiunilor parlamentare ale PL, PCRM, PLDM și PSRM, care au părăsit sala de ședință în semn de protest. Proiectul a fost criticat de mai mulți experți, dar și de partenerii de dezvoltare.
