Dumitru Diacov, despre limba română: „Dacă toți colegii de partid ar fi sprijinit această idee, art. 13 putea fi modificat”
La 2 noiembrie, curent, a expirat termenul la care proiectul de lege cu privire la modificarea articolului 13 din Constituție putea fi discutat în Parlament. La ultima ședință a Parlamentului din 1 noiembrie, curent, fiind discutat de deputați, proiectul nu a acumulat numărul necesar de voturi. Propunerea liberal-democraților a fost susținută de 21 de aleşi ai poporului, membri ai PL, PLDM și grupul parlamentar PPEM.
În cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a declarat că dacă toți colegii de partid sau toți colegii din actuala coaliție de guvernare ar fi sprijinit această idee, art. 13 putea fi astăzi modificat.
„Noi am avut discuții, am avut discuții destul de fierbinți, dar când e vorba de o lege organică, vii cu argumente și-l convingi, dar dacă deputatul cutare vine dintr-o localitate în care 90 la sută consideră că-i limba moldovenească sau, de exemplu, din Găgăuzia avem trei deputați, ei trebuie să meargă înapoi acolo și să discute cu concetățenii lor. Pentru dânșii este destul de complicat ca să sprijine și să voteze ideea limbii române”, a mai spus Dumitru Diacov.
Printre cei care consideră că limba este moldovenească se numără însă nu doar cei trei deputați democrați din Găgăuzia. În timp ce președintele Parlamentului, Andrian Candu, declară ferm că vorbește limba română, colegul său de partid, Marian Lupu, consideră că în Constituția R. Moldova limba oficială trebuie să rămână cea moldovenească.
„Eu vorbesc limba română și dacă mâine se pune în Parlament votul pentru limba română, eu votez limba română”, a declarat speakerul Parlamentului, Andrian Candu, în cadrul emisiunii Puterea a patra.
Colegul să de partid, Marian Lupu, consideră, însă, că limba în Constituție trebuie să rămână limba moldovenească. Declarația a fost făcută pentru postul de radio Sputnik.
„Noi am avut discuții, inclusiv și cu domnul Candu. Poziția lui este bine-cunoscută, el consideră că limba trebuie să fie română. Noi am avut discuții pe intern, am încercat să găsim soluții care să nu dezbine, dar să unească. Partidul democrat, indiferent de cine și cum își numește limba, noi toți împreună, fără excepții, ca partid suntem pentru consolidarea suveranității și statalității R. Moldova”, a declarat democratul Marian Lupu.
În 2010, în cadrul emisiunii „În profunzime” de pe postul Pro TV Chișinău, Marian Lupu declara: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română, din punct de vedere politic – limba moldovenească!”. Peste doi ani, în cadrul aceleași emisiuni el a declarat: „M-am răzgândit. Științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”.
Curtea Constituțională a decis: Limba de stat în R. Moldova este limba română
Curtea Constituționala, a stabilit la 5 decembrie 2017 că Declarația de Independență, în care limba de stat e româna, prevalează asupra Constituției, unde e scris moldovenească. Decizia Curții, însă, nu obligă Parlamentul să modifice Constituția. Pentru a schimba legea suprema ar fi nevoie de 67 de voturi ale deputaților.
Înregistrat în Parlament la 2 noiembrie 2017, termenul la care proiectul de lege cu privire la modificarea articolului 13 din Constituție putea fi discutat în Parlament a expirat la 2 noiembrie 2018. La ultima ședință a Parlamentului, fiind discutat de deputați, proiectul nu a acumulat numărul necesar de voturi. Aceasta propunere a liberal-democraților a fost susținută de 21 de aleşi ai poporului, membri ai PL, PLDM și grupul parlamentar PPEM.
