Drapele coborâte în bernă și depuneri de flori. Victimele deportărilor staniliste, comemorate în toată țara
Toate drapele de stat vor fi coborâte astăzi în bernă în memoria victimelor celui de-al doilea val al deportărilor staniliste, din 6-7 iulie 1949. La Monumentul „Trenul Durerii”, amplasat în scuarul Gării Feroviare din Chișinău, au loc depuneri de flori de către oficiali de stat, iar președintele N. Timofti participă la ianugurarea unui monument în amintirea victimelor, în orașul Căușeni. De asemenea, la ora 10.00, va fi cinstită memoria celor care au trecut prin calvarul deportărilor prin păstrarea unui moment de reculegere.
Operațiunea IUG a început în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, la ora 2 dimineața și a durat până la ora 8 seara a zilei de 7 iulie.
Vedeți aici un reportaj video despre amintiri din Gulag și cum foștii deportați, care, după ce-au înfruntat calvarul Siberiei, suportă şi nedreptatea democrației din R. Moldova.
Arestările s-au făcut noaptea cu forțele soldaților ruși. Unii cetățeni care au încercat să scape cu fuga au fost împușcați. Gospodarii arestați împreună cu familiile lor, cu copiii, cu bătrâni, fără a li se permite să ia rezerve cu ei, au fost urcați cu forța în vagoane pentru vite și duși spre Siberia și Kazahstan. Toate bunurile – casele, utilajul țăranilor deportați – au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vândute de către organele financiare ale raioanelor respective. Mulți dintre gospodarii deportați nu au mai revenit în patrie, au fost împușcați pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufletească, de muncă peste puterile lor.
Drumul spre punctele de destinație a durat două-trei săptămâni. În plină vară, ei duceau lipsă de apă potabilă, fiecăruia revenindu-i doar câte 200 de grame de apă pe zi, iar de mâncare li se dădea doar pește sărat. La fiecare oprire a trenului, în câmp se aruncau cadavre, care, fie că erau îngropate sumar, fie că erau lăsate ca hrană animalelor.
Contingentul deportat era distribuit în felul următor: capul familiei, arestat, era izolat de soție și copii și dus în lagărul de muncă forțată, în GULAG. Ceilalți membri ai familiei erau trimiși în Siberia sau Kazahstan.
Cei deportați erau repartizați la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri și în cooperative meșteșugărești. Pentru munca depusă nu erau remunerați echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai.
Președintele Nicolae Timofti a semnat, la 1 iulie curent, un decret privind Ziua comemorării victimelor stalinismului, prin care, în fiecare an, în ziua de 6 iulie, în toate localitățile Republicii Moldova vor fi coborâte în bernă drapelele de stat. Ziua victimelor stalinismului (6 iulie) a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr.433-XII din 26 decembrie 1990.
În total, au existat trei valuri de deportări în masă: în iunie 1941, iulie 1949 şi aprilie 1951. Numărul celor deportați este estimat la circa 100.000 de oameni.