Principală  —  IMPORTANTE   —   DOC/ „Un pericol iminent la…

DOC „Un pericol iminent la bazele statalității țării”. CNA critică proiectul socialiștilor privind funcționarea limbilor vorbite în R. Moldova

Implementarea proiectului de legii cu privire la statutul limbii ruse pe teritoriul R. Moldova, promovat de către un grup de deputați socialiști, nu va stimula minoritățile naționale de a cunoaște limba română, existând un eventual risc de apariție a conflictelor între etniile de pe teritoriul țării, spun experții Centrului Național Anticorupție. Potrivit expertizei, implementarea acestui proiect constituie „un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității R. Moldova” și presupune cheltuieli suplimentare considerabile din bugetul de stat.

Experții CNA susțin că din nota informativă a proiectului nu poate fi dedus scopul acestuia. „Mai mult ca atât, nota informativă se referă la alt proiect, și anume la proiectul legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova”, se arată în expertiză.

„Analizând normele elaborate s-a constatat că prin proiect se propune acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul R. Moldova la același nivel cu limba română”, spun experții CNA.

Autorii expertizei spun că sub pretextul susținerii și promovării intereselor minorităților naționale, de fapt proiectul susține refuzul, ignorarea acestora în ceea ce privește cunoașterea limbii oficiale a statului în care s-au născut și locuiesc, prin ce intimidează majoritatea populației R. Moldova, vorbitoare de limbă română.

„Prin urmare, promovarea intereselor menționate supra este în detrimentul interesului public general”, mai spun autorii expertizei.

S-a constata că proiectul actului normativ examinat nu dispune de argumentare juridică.

Totodată, autorii au constatat că implementarea în practică a normelor proiectului implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat, inclusiv timp de muncă și resurse umane, necesare pentru traducerea în limba rusă a actelor oficiale întocmite/emise/adoptate, resurse care ar putea fi folosite pentru realizarea altor obiective ale entităților publice.

„În textul proiectului au fost identificate conflicte dintre prevederile acestuia cu reglementările actelor normative în vigoare în ceea ce privește obligativitatea indirectă de cunoaștere a limbii ruse de către agenții publici. Mai detaliat la acest aspect ne vom referi la compartimentul III din prezentul raport de expertiză anticorupție”, se mai arată în expertiză.

În normele proiectului supus expertizei anticorupție au fost identificați următorii factori de corupție:

  • utilizarea neuniformă a termenilor;
  • concurența normelor de drept;
  • lacună în drept;
  • promovarea intereselor contrar interesului public;
  • norme irealizabile.

„Cert este faptul că implementarea normelor propuse de autori în proiect nu va stimula minoritățile naționale de a cunoaște limba oficială a țării în care locuiesc, existând un eventual risc de apariție a conflictelor între etniile de pe teritoriul R. Moldova. Prin urmare, conchidem că implementarea proiectului constituie un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității R. Moldova”, spun experții CNA.

La 8 decembrie, membrii CSM au avizat negativ proiectul de lege propus de mai mulți deputați ai PSRM privind funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova.

Proiectul de lege, elaborat de socialiștii Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea și Adrian Lebedinschi, menționa că se „reiterează garantarea de către stat a statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul R. Moldova”.

Astfel, documentul elaborat de socialiști prevedea că în relațiile cu autoritățile de stat, administrația publică, instituțiile publice, precum și cu întreprinderile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova, limba comunicării verbale și scrise este limba de stat și/sau limba rusă în calitate de limbă de comunicare interetnică la alegere a cetățeanului.

Tot aici, autorii menționau că limba de lucru a activităților de secretariat în organele puterii de stat și administrației publice este limba de stat, iar la solicitare să fie asigurată traducerea în limba rusă.

În context, proiectul de lege mai prevedea că organele puterii de stat, administrației publice, întreprinderile, instituțiile publice primesc cererile scrise sau verbale depuse de cetățeni în limba de stat sau în limba rusă, le examinează și prezintă răspunsul în limba în care a fost făcută adresarea. Pentru actele prezentate în alte limbi, se anexează traducerea în limba de stat.

În document mai era stipulat că, conducătorii organelor puterii de stat, administrației de stat și cele locale, asociațiilor obștești, precum și ai întreprinderilor instituțiilor și organizațiilor aflate pe teritoriul Republicii Moldova poartă răspundere personală pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi conform legislației în vigoare.

Tag-uri:
Distribuie articolul: