Pedepse mai dure pentru șoferii care conduc în stare de ebrietate și provoacă accidente rutiere. Detalii despre noile modificări propuse de Parlament
Șoferii care urcă la volan în stare de ebrietate și provoacă accidente rutiere vor fi sancționați mai dur. Un proiect de lege în această privință a fost examinat de membrii Comisiei juridice, numiri și imunități și ai Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.
Autorii documentului propun modificarea Codului penal, astfel încât șoferii beți care au provocat accidente rutiere sau cei care au părăsit locul accidentului să nu poată beneficia de pedeapsă mai blândă, prin liberarea de răspundere sau de pedeapsă penală. Totodată, în cazul în care aceștia își vor recunoaște vina, vor putea beneficia doar de reducerea prevăzută de lege a limitei maxime a pedepsei, conform unui comunicat emis de Parlament.
Totodată, se va majora termenul de închisoare de până la 15 ani pentru șoferii în stare de ebrietate care au provocat accidente soldate cu vătămarea gravă a sănătății sau decesul persoanei.
Persoanele care se aflau în stare de ebrietate atunci când au săvârșit accidentul rutier și au părăsit locul faptei, nu dețineau permis de conducere sau erau privați de dreptul de a conduce mijloace de transport vor fi pedepsite cu închisoare de la 3 la 7 ani.
Proiectul de lege mai prevede completarea Codului contravențional cu o prevedere prin care se stipulează că șoferii care au fost depistați în stare de ebrietate la volan de două sau mai multe ori pe parcursul aceluiași an să fie exceptați de dreptul de a achita jumătate din valoarea contravenției.
În plus, dacă până acum la moment redobândirea dreptului de conducere anulat, în cazul alin.(i) lit. a) (condamnare prin hotărâre judecătorească), putea fi exercitat la expirarea a 4 ani din momentul condamnării, ulterior urmare a modificărilor, redobândirea dreptului de conducere anulat va putea fi
efectuat la expirarea a 4 ani după executarea pedepsei, după frecventarea programului probațional antialcoolic și antidrog cu prezentarea dovezilor în acest sens în condiții generale, adică cu susținerea examenelor pentru fiecare categorie solicitată.
Potrivit datelor statistice prezentate de Legislativ, în anul 2022, din vina șoferilor beți s-au produs 299 de accidente rutiere, în care au murit 24 de persoane, iar 143 s-au ales cu diverse traumatisme.
Conform statisticilor Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, condusul în stare de ebrietate alcoolică constituie a 6-a cauză a deceselor pe drumurile din R. Moldova, care produce 5% dintre accidentele rutiere.
„Recent, în România, prin Legea nr. 213 din 07 iulie 2023 s-a interzis suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul de ucidere din culpă, dacă aceasta a fost săvârșită în condițiile conducerii unui vehicul fără permis de conducere sau conducerii unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Cu alte cuvinte săvârșirea omorului din culpă de către un șofer care a condus fără permis de conducere, sub influența alcoolului sau a substanțelor psiho-active, se pedepsește cu închisoare, fără posibilitatea ca instanța să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Aceste prevederi ale Codului penal al României sunt analogice cu dispozitivul art. 2641 din Codul penal al Republicii Moldova, cu diferențe majore la pedeapsa aplicată, în România pedeapsa fiind de la 1 la 5 ani, iar în Republica Moldova este stabilită o pedeapsă cu mult mai blândă – muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
De asemenea, potrivit art. 90 din Codul penal, la aplicarea pedepsei pentru infracțiunile legate de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate, implicit fără permisul de conducere sau în perioada de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport, inclusiv soldate cu deces, nu este interzisă condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.
Proiectul de lege va fi propus spre adoptare în plenul Parlamentului.
