„În pofida dublării nivelului pensiei pentru limita de vârstă, nivelul acesteia încă rămâne sub minimul de existență”. Cum plănuiește Guvernul să administreze în următorii ani sistemul de asigurări sociale
Sistemul de protecție socială a R. Moldova, „deși a trecut prin transformări majore pe durata perioadei de tranziție, rămâne vulnerabil”, se arată în analiza situației actuale prezentată în Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”, care va fi aprobată de Guvern în luna septembrie în urma consultărilor publice.
Documentul, care are la bază, potrivit Executivului, Agenda 2030 a ONU și Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, stabilește direcții și obiective pentru dezvoltarea țării până în 2030.
Autoritățile susțin că mărimea mică a pensiilor rămâne „o problemă majoră”, care ar fi cauzată de nivelul scăzut al salariilor, rata mică de ocupare și ponderea înaltă a economiei informale.
Proiectul hotărârii:
snd2030-revizuita-19-iulie-202… 62e005ef12d59 by Ziarul de Gardă on Scribd
Potrivit autorilor proiectului de lege, deși ponderea ar fi destul de mare în totalul de cheltuieli
bugetare (39% în 2021), „protejarea populației de riscurile de sărăcie și asigurarea unei tranziții line
prin perioadele de viață neproductivă rămâne o provocare fundamentală”.
Astfel, numărul beneficiarilor de alocații este în continuă creștere, de la 501 mii în 2010 la
689 mii în 2021, în special din contul persoanelor cu dizabilități. Și numărul beneficiarilor de alocații sociale care au atins vârsta de pensionare a crescut, menționează autoritățile.
„Aceasta reflectă atât fenomenul de îmbătrânire a populației, cât și imposibilitatea asigurării unui nivel de venituri adecvat în perioada post-activă, tot mai mulți beneficiari de pensii fiind nevoiți să apeleze la asistența socială. Țintirea asistenței sociale este slabă, iar valoarea prestațiilor este mică, acestea neavând impact vizibil asupra bunăstării”, se mai spune în document.
Deși mărimea medie a alocației a crescut de la 222 de lei în 2010 la 678 de lei în 2021, aceasta rămâne infimă, susțin autoritățile: 6-7% din salariul mediu sau 25% din minimul de existență. Conform acestora, cele mai eficiente în diminuarea sărăciei sunt prestațiile oferite în mod țintit familiilor care au un venit lunar cumulat mai mic decât venitul lunar minim garantat de stat: ajutorul social și ajutorul
pentru perioada rece a anului.
„Designul programelor de asistență socială și procedurile administrative conexe trebuie revizuite. Variabilele proxy, utilizate în prezent, de multe ori nu țin cont de particularitățile solicitanților, de exemplu, de condițiile și nevoile de trai ale celor care locuiesc în gospodării complexe, compuse din reprezentanții mai multor generații. Accesarea programelor necesită costuri suplimentare de transport, o povară pentru gospodăriile vulnerabile din mediul rural”, notează Guvernul.
Totodată, asigurările sociale reprezintă trei pătrimi din transferurile socilale. În R. Moldova, cea mai mare parte din cheltuielile destinate prestațiilor de asigurări sociale revine pensiilor de asigurări sociale
(preponderent, pensiilor pentru limita de vârstă).
„În pofida dublării nivelului pensiei pentru limita de vârstă pe parcursul ultimilor 10 ani, nivelul acesteia încă rămâne sub minimul de existență. Situația ar putea să se schimbe ca efect al majorării în anul 2021 a pensiei minime până la 2 000 MDL, deși creșterea prețurilor din a doua jumătate a anului 2021 și începutul anului 2022 va disipa o parte din câștigurile de putere de cumpărare”, se precizează în document.
În ceea ce privește presiunile asupra sistemului de protecție socială, în special, asupra celui de asigurări sociale, Guvernul notează că aceste vor crește pe fondul îmbătrânirii populației. În anul 2030, aproximativ 29% din populația țării va avea vârsta de peste 60 de ani, iar către 2050 ponderea va ajunge la 34%.
„Vulnerabilitatea persoanelor vârstnice se va mări ca urmare a sarcinii demografice în creștere, gradului mare de dependență, speranței la o viață sănătoasă scăzută și calității insuficiente a serviciilor de sănătate”, potrivit estimărilor.
Astel, proiectul Strategiei națională de dezvoltare care urmează să fie aprobat prevede mai multe direcții de politici și intervenții prioritare, printre care „reforma sistemului public de asigurări sociale prin unificarea condițiilor de pensionare pentru toate categoriile de asigurați, minimizarea excepțiilor referitoare la contribuții și beneficii și creșterea transparenței privind acumularea contribuțiilor de asigurări sociale, administrarea acestora și modalitatea de formare a pensiei”.
Un alt punct este îmbunătățirea accesibilității și transparenței schemelor de asistență socială, reducerea nivelului abuzului de asistență socială, creșterea gradului de conștientizare și îmbunătățirea informațiilor privind drepturile, în special în zonele rurale și greu accesibil, consolidarea capacităților structurilor de asistență socială, inclusiv la nivel local, prin dezvoltarea „instrumentelor inovatoare de colectare a datelor”, alocarea beneficiilor și consolidarea resurselor umane.
„Îmbunătățirea accesului la servicii sociale al grupurilor defavorizate prin oferirea serviciilor relevante, cu distribuție geografică omogenă, ținând cont de necesitățile, oportunitățile și potențialul fiecărui beneficiar în mod individual”, mai prevăd autoritățile.
După perioada consultărilor publice în lunile iulie-august, Guvernul a prezentat publicului vineri, 26 august, principalele direcții și obiective pentru dezvoltarea R. Moldova până în 2030. La eveniment au participat reprezentanți ai societății civile, parteneri instituționali și cei de dezvoltare.
Conform unui comunicat emis de Executiv, „Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030” înseamnă că, până în 2030, R. Moldova va deveni prosperă, rezilientă și europeană”.
Printre planurile Guvernului se numără și:
- reducerea cu 50% a nivelului de sărăcie în toate dimensiunile sale pentru bărbați, femei și copii de toate vârstele;
- construcția autostrăzii Chișinău-Iași și a 3 poduri rutiere între R. Moldova și România la Giurgiulești, Leova și Ungheni;
- construcția sau reabilitarea sistemelor de canalizare și stații de epurare în toate localitățile cu un număr mai mare de 15 mii de locuitori;
- realizarea programelor naționale „Acoperirea universală cu serviciu de iluminat stradal” și „Înlocuirea ardeziei cu material modern și sigur”;
- crearea liceelor model în toate orașele-poli de dezvoltare regională;
- construcția a 2 spitale regionale la Bălți și Cahul și modernizarea tuturor instituțiilor medicale raionale;
- realizarea programului național „Asigurarea grupurilor sanitare moderne și sigure în fiecare școală și grădiniță”.
Până la sfârșitul lunii august, Guvernul va recepționa ultimele propuneri și sugestii pentru definitivarea documentului, iar în septembrie 2022, strategia va fi aprobată de Guvern și prezentată Parlamentului pentru dezbateri și adoptare.
