Cum explică APP accederea angajaților instituției în organele de conducere ale unor întreprinderi de stat
Agenția Proprietății Publice (APP) evită să spună câți angajați din cadrul instituției sunt membri ai consiliilor de administrație ale unor întreprinderi de stat sau societăți pe acțiuni la care statul este acționar majoritar.
În încercarea de a obține mai multe informații despre activitățile pe care le desfășoară funcționari din cadrul APP și pentru a afla motivele pentru care, din cadrul acestei instituții mai mulți membri au fost promovați în consiliile de administrație ale unor importante întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, Ziarul de Gardă a expediat două cereri de acces la informație către APP.
Anterior, ZdG a scris că funcționari din cadrul APP încasează anual, pe lângă veniturile salariale, indemnizații de sute de mii de lei de la unele întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat.
ZdG a analizat declarațiile de avere și interese persoanele pentru 2019 ale unor funcționari din cadrul APP și a constatat că angajați cu funcții de conducere în APP au fost numiți membri în organele de conducere ale unor întreprinderi importante de stat și societăți pe acțiuni (SA Moldtelecom, SA Metalferos, SA Furnizarea Energiei Electrice-Nord, ÎS Întreprinderea Silvo-Cinegetică Manta V, Moldsilva, etc.).
În acest context, pe 26 ianuarie, ZdG a expediat o cerere de acces la informație către APP pentru a afla care sunt criteriile de selecție ale membrilor Agenției și ce acțiuni întreprinde instituția în contextul în care funcționarii APP primesc remunerări mai mari în cadrul consiliilor în care activează decât în cadrul agenției.
Pe 28 ianuarie curent, ZdG a mai expediat o cerere repetată, solicitând să ni se ofere date despre numărul funcționarilor APP încadrați în astfel de activități.
Peste 16 zile de la efectuarea primei solicitări de informație, pe 12 februarie curent, reprezentanții APP ne-au expediat un răspuns la demersurile efectuate.
Cu privire la solicitarea de informații privind desemnarea membrilor în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat, reprezentanții agenției susțin că, în temeiul Hotărârii Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea APP, instituția are dreptul de a asigura implementarea politicii statului în domeniile administrării și deetatizării proprietății publice, exercitând în numele Guvernului, funcțiile de fondator al întreprinderilor de stat și de deținător de acțiuni în societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, în modul stabilit și în limitele competențelor atribuite de cadrul normativ.
Cât privește informația solicitată privind criteriile de selecție ale membrilor APP în consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat, Agenția face referire la Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală din 2017, fără a preciza care sunt aceste criterii.
Totodată, APP evocă și Legea cu privire la întreprinderea de stat din anul 1994, prin care susține că, în calitate de fondator, Agenția ține cont de propunerile Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și Infrastructurii, cât și de cele ale colectivului de muncă. Și de această dată, instituția refuză să ofere un răspuns concret, făcând referire la mai multe legi.
În partea ce ține de remunerările mai mari ca membru în cadrul consiliilor de administrație în care activează decât cele în cadrul APP, instituția evocă Legea salarizării din anul 2002, prin care se evidențiază faptul că reprezentanților statului în organele de conducere ale întreprinderilor de stat și societăți pe acțiuni, precum și altor membri ale acestor organe, li se stabilesc indemnizații lunare de până la trei salarii minime pe țară determinate în condiţiile Legii privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim.
De asemenea, APP susține că, la selectarea candidaturilor membrilor comisiilor de cenzori ale societăților comerciale propuse spre alegere Adunării generale a acționarilor, se ține cont de prevederile articolului 70, alin. 5 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni, potrivit cărora nu pot fi membri ai comisiei de cenzori a scoietății persoanele necalificate în contabilitate, finanțe sau economie, când, de fapt, prevederile stipulate nu se regăsesc în articolul 70 ai acestei legi, ci în articolul 71 cu privire la Comisia de cenzori ai societății.
Deși am solicitat informații despre numărul funcționarilor APP încadrați în organele de conducere ale unor întreprinderi importante de stat și societăți pe acțiuni, nu am primit un răspuns la această solicitare. De asemenea, am solicitat să ni se ofere informații și despre alți funcționari APP care au fost selectați ca membri în organele de conducere ale unor întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni, pe lângă angajatele instituției Natalia Chilaru, șefa Direcției relații funciare și bunuri imobile și Alina Boțoc, șefa adjunctă a Direcției privatizare și postprivatizare.
Potrivit Legii salarizării, membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat şi ale societăților pe acțiuni (consiliul de administrație; consiliul societății) li se stabilesc indemnizații lunare în mărime de până la trei salarii minime pe țară, determinate în condiţiile Legii cu privire la modul de stabilire și reexaminare a salariului minim.
Totodată, conform Hotărârii Guvernului din 2014, cu privire la stabilirea cuantumului salariului minim pe țară, salariul minim pe țară a fost stabilit în cuantum de 1000 de lei lunar.
Astfel, indemnizația anuală maximă, care poate fi acordată unui membru al unui organ de conducere al unei întreprinderi de stat sau al unei societăți pe acțiuni, nu poate depăși suma de 36.000 lei.
La 26 ianuarie 2021, Transparency International-Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele studiului privind transparența activității întreprinderilor administrate de stat.
Asigurarea accesului la informații. Potrivit studiului, deși TI-Moldova a solicitat de la întreprinderile monitorizate informații cu caracter public, unele întreprinderi au evitat să răspundă, catalogând o parte din informații drept date cu caracter personal sau secret comercial. Unele întreprinderi au cerut de la TI-Moldova copiile actelor de constituire şi argumentarea necesității de a prezenta informațiile, altele au atenționat asupra caracterului personal al datelor solicitate, în timp ce pe paginile web ale acestora era deja plasată o parte din datele solicitate. Reprezentanții unor întreprinderi şi-au exprimat temerea că ar putea fi pedepsiți pentru oferirea informațiilor.
Consiliile de Administrație (CA).Deși, practic, toate entitățile monitorizate au indicat numele membrilor CA şi autoritatea pe care o reprezintă, fiecare a 5-a întreprindere n-a indicat valoarea individuală a remunerației membrilor CA (ÎS „Aeroportul Internațional Mărculești”, ÎS „Servicii Pază”, ÎS „Moldatsa”, SA „Moldtelecom”, SA „RED Nord”, SA „Energocom”, SA „Moldovagaz”).
Potrivit studiului, deși legislația permite, în componența CA , practic, nu sunt desemnați specialiști în domeniul de activitate al întreprinderii, specialiști în economie şi în drept.
Rezultatele studiului mai arată că procesul de promovare şi desemnare a membrilor CA nu este transparent şi argumentat, fapt explicat inclusiv prin lipsa unui regulament aprobat de Guvern, dar şi prin dezinteresul fondatorilor de a schimba starea de lucruri. Şi controlul fondatorilor asupra activității CA pare mai mult formal.
Studiul mai arată că persistă practicile cumulării funcțiilor de membru într-un număr destul de mare de CA a ÎS şi SA, ceea ce ar putea afecta calitatea activității persoanelor la locul de muncă de bază şi controlul asupra activității întreprinderilor. Sunt comise erori la completarea DAIP de către membrii CA: reflectarea donațiilor din partea ÎS şi SA; neindicarea denumirii întreprinderilor, ai căror membri în CA sunt; diferențe valorice între remunerația declarată şi datele prezentate de întreprinderi.
