(doc) Cum a cheltuit Președinția 16 milioane de lei în 2017
În 2017, primul an al lui Igor Dodon la șefia țării, Aparatul Președintelui a cheltuit peste 16 000 000 de lei, cu 1,4 milioane de lei mai mult decât în ultimul an de mandat al lui Nicolae Timofti. Cei mai mulți bani au fost alocați pentru remunerarea angajaților, deplasările peste hotare ale echipei prezidențiale și pentru servicii de protocol. Corectitudinea și eficiența utilizării acestor bani nu vor fi verificate de Curtea de Conturi a R. Moldova (CCM), conducerea căreia susține nu a inclus în programul de activitate pentru anul curent o misiune de audit în acest sens, dar că are intenția să verifice cheltuielile Președinției în 2019. Pentru anul curent, Aparatul Președintelui planifică să cheltuie 20 000 000 de lei.
Instituția prezidențială a cheltuit anul trecut 16 108 700 de lei . Jumătate din această sumă, mai exact 8 436 600 de lei, constituie remunerarea angajaților, mai bine de un milion de lei au costat deplasările peste hotare ale președintelui și echipei sale, iar pentru serviciile de protocol s-au cheltuit 903 mii de lei. Alte 2,2 milioane de lei constituie contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.
Pentru procurarea mașinilor și utilajelor au fost cheltuiți 544 de mii de lei, iar pentru materiale de uz gospodăresc și rechizite de birou – 329 de mii de lei. 468 de mii de lei au fost plătiți pentru „procurarea altor materiale”. Anul trecut, intituția a acordat ajutoare bănești în valoare de 200 de mii de lei.
ZdG a scris în septembrie 2017 că Aparatul Președintelui a cumpărat un aparat de fotografiat cu 162 de mii de lei, potrivit datelor din Registrul de Stat al Achizițiilor Publice. Dodon a declarat ulterior că nu cunoaște despre asemenea achiziție, deoarece nu ar fi dat indicații în acest sens, și că ar fi vorba despre o eroare.
Pe parcursul anului trecut Igor Dodon a avut șapte întrevederi cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, și cel puțin 54 de întâlniri cu oficiali ruși. Dodon a avut deplasări în state din Asia Centrală şi Orientală, și s-a întâlnit, inclusiv, cu lideri de state islamice. Șeful statului nu a avut însă nicio deplasare în țările vecine, România și Ucraina, și nu s-a întâlnit cu liderii acestora.
În primul an de mandat al lui Igor Dodon la șefia statului, instituția prezidențială a cheltuit cu 1,4 milioane de lei mai mult decât în 2016, când și-a încheiat mandat Nicolae Timofti. Au crescut semnificativ cheltuielile pentru „deplasări de serviciu peste hotare”, cu 885 de mii de lei.
În 2018, Aparatul Președintelui planifică să cheltuie 20 995 000 de lei, cele mai mari costuri urmând a fi operate, la fel, pentru salarizarea angajaților (8,9 milioane de lei), pentru vizite în străinătate (1,8 milioane de lei) și servicii de protocol (1,5 milioane de lei).
Suma planificată de a fi cheltuită în 2018 de Președinție este echivalentă, spre exemplu, cu bugetele pentru 2017 ale localităților Sadova, Răciula, Rădeni, Săseni, Temeleuți, Tuzara, Țibirica și Vălcineț din raionul Călărași, luate împreună.
Datele din rapoartele instituției prezidențiale privind bugetul planificat și executat pentru 2016, 2017 și 2018, ZdG le-a obținut după ce a trimis o solicitare oficială de informații. Pe pagina web a Președinției nu se găsește nicio informație despre bugetul sau achizițiile publice ale instituției.
Cheltuielile din 2017 ale Președinției nu vor fi verificate de Curtea de Conturi. Într-un răspuns pentru ZdG, Curtea de Conturi a declarat că nu a inclus în programul activității pentru anul curent verificarea cheltuielilor instituției prezidențiale „din motive obiective”, dar că are intenția de de a planifica o misiune de audit în acest sens, în 2019.
Într-un răspuns pentru ZDG, semnat de președintele CCM, Veaceslav Untilă, se precizează că „reieșind din complexitatea angajamentelor asumate în conjugare cu reforma autorităților publice centrale și resursele disponibile, instituția supremă de audit și-a concentrat activitatea preponderent pe domeniile obligatorii de verificare, cum ar fi: auditul rapoartelor Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și Fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală în anul bugetar încheiat, precum și auditul rapoartelor ministerelor privind executarea bugetelor pe anul bugetar încheiat”.
Potrivit Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a R. Moldova, instituția este obligată să efectueze anual auditul financiar al aportului Guvernului privind executarea bugetului de stat în anul bugetar încheiat, raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar încheiat, raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul bugetar încheiat și rapoartelor ministerelor privind executarea bugetelor în anul bugetar încheiat. Totodată, CCM are dreptul să efectueze auditul financiar la toate instituțiile publice, inclusiv la instituțiile și autoritățile publice la autogestiune, precum și la autoritățile publice centrale de reglementare.
Foto antet: tribuna.md
