Detalii noi despre perfectarea buletinelor de identitate românești: „Au fost anulate câteva sute de cereri de obținere a actelor românești, dar nu există acte de identitate reținute spre anulare”
Autoritățile de la București anunță că în urma verificărilor la adresele de domiciliu declarate de cetățenii R. Moldova, „au fost anulate câteva sute de cereri de obținere a actelor românești, dar nu există acte de identitate reținute spre anulare”.
Declarația a fost făcută pentru StopFals, în contextul informațiilor publicate în ultima perioadă în presa din R. Moldova precum că „moldovenii cu cetățenie română sunt limitați în dreptul de a-și perfecta buletin de identitate românesc”.
„Poliția Română poate efectua verificări la adresele cu mai multe persoane la evidență și poate solicita anularea înregistrării domiciliului, dar după notificarea persoanei, în cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu locuiește la adresa declarată de domiciliu. După finalizarea verificărilor și notificarea persoanei vizate, funcționarul efectuează mențiuni cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul, astfel încât aceste date să reprezinte date de istoric”, a declarat directorul general din cadrul Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP) al Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din România, Cătălin Giulescu.
Directorul DGEP precizează că în prezent nu există acte de identitate reținute spre anulare, dar se estimează că, în urma verificărilor, au fost anulate câteva sute de cereri de obținere a actelor românești.
„Ne manifestăm disponibilitatea pentru proiecția unei soluții corecte și legale care să permită valorificarea drepturilor personale și vă asigurăm că verificările efectuate în condițiile legii vizează anumite adrese identificate în urma exercitării funcțiilor cu care DGEP a fost abilitată și care a reflectat existența unui număr nerezonabil de persoane care și-au stabilit domiciliul la o anumită adresă”, punctează DGEP din cadrul MAI al României.
Anterior, Ziarul de Gardă a scris că actele de identitate românești vor fi eliberate de autoritățile române după verificarea în teren a domiciliilor, anunță Direcția Generală pentru Evidenţa Persoanelor (D.G.E.P) din România, într-un răspuns pentru Ziarul de Gardă cu privire la situația persoanelor cărora le-a fost refuzată eliberarea cărții de identitate românești.
Directorul general, chestor de poliție Aurel-Cătălin Giulescu al D.G.E.P a menționat că o atenție deosebită va fi acordată adreselor la care în Registrul național de evidența persoanelor (R.N.E.P) figurează un număr mare de persoane. „Scopul verificărilor este corectarea bazelor de date de evidență a persoanelor”, anunță acesta, într-un răspuns oficial pentru ZdG.
„Orice persoană trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligațiile cu bună credință”
„Evidenţa cetățenilor români cu domiciliul în România se ţine după principiul locului de domiciliu al acestora de către Ministerul Afacerilor Interne prin D.G.E.P împreună cu serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor (S.P.C.E.P).
Prin urmare, funcţionarii de la S.P.C.E.P. au obligația de a pune în aplicare prevederile legale în vigoare pentru înlăturarea consecințelor negative legate de imposibilitatea atingerii scopului pentru care Registrul Național de Evidență a Persoanelor a fost constituit şi de înregistrarea unor date care nu corespund realităţii, situație de natură să afecteze coerenţa bazelor de date şi să conducă la imposibilitatea atingerii scopurilor pentru care sistemul național de evidență a persoanelor a fost constituit”, menționează reprezentanții D.G.E.P.
În cazul în care structura teritorială a Poliţiei Române constată că persoana nu locuieşte la adresa la care a solicitat stabilirea domiciliului, S.P.C.E.P informează, în scris, solicitantul cu privire la decizia de respingere a cererii de eliberare a actului de identitate și efectuează menţiuni în R.N.E.P. cu privire la încetarea valabilităţii menţiunii privind domiciliul.
„Funcţionarii de la S.P.C.E.P. au competenţa de a verifica înscrisurile justificative anexate cererii de eliberare a actelor de identitate şi, dacă este cazul, a documentelor persoanei care îşi exprimă acordul pentru stabilirea domiciliului, iar în situația în care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, sesizează că la adresa aceluiaşi imobil un număr foarte mare de persoane solicită stabilirea domiciliului, au obligația de a sesiza structura teritorială a Poliţiei Române pentru dispunerea unor verificări în teren”.
Autorităţile din România spun că urmează să investigheze toate cazurile asupra cărora planează suspiciunea de abuz de drept.
„În ceea ce priveşte exercitarea drepturilor prevăzute de lege, vă facem cunoscut că orice persoană trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligațiile cu bună credință, în acord cu ordinea şi bunele moravuri, iar buna credință se prezumă până la proba contrară”, au conchis cei de la D.G.E.P.
Răspunsul autorităților din România a venit după ce, la 10 ianuarie 2023, ZdG a remis o solicitare de informații în acest sens. Solicitarea a venit după ce „JustConsult”, o companie specializată în procesul de redobândire a cetățeniei române și perfectarea actelor de identitate românești anunța într-un comunicat de presă că „moldovenii care redobândesc cetățenia română sunt limitați în dreptul de a perfecta un buletin de identitate românesc”.
„Mii de cetățeni români sunt îngrădiți de dreptul legal de a deține un act de identitate”
„Cetățenii R. Moldova care dețin cetățenie română și intenționează să-și perfecteze o carte de identitate românească sunt refuzați de către autorități, în urma unor verificări, din oficiu, la adresa de domiciliu. Motivul indicat de către serviciile publice comunitare județene/locale este că persoana nu locuiește la domiciliul indicat la perfectarea actului de identitate”, se menționa în acel comunicat de presă.
„Fenomenul, ce ia amploare în ultimele luni, a fost sesizat de către mai mulți cetățeni care intenționau să-și perfecteze actele în București, Iași și Vaslui etc, dar au fost refuzați, astfel fiindu-le încălcat dreptul de a obține un act de identitate. În urma multiplelor solicitări din partea cetățenilor, compania juridică din Republica Moldova, JustConsult, a adresat o petiție Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din România pentru clarificarea motivelor și normelor legale în baza cărora cetățenii români, care anterior au deținut domiciliu în străinătate, sunt refuzați la perfectarea cărții de identitate”, anunța JustConsult.
„În special, compania juridică anunța că solicita mai multe clarificări la modul în care autoritățile fac uz de art. 62 alin. 1) și 3) din Normele din 10 martie 2021 de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români”, se menționa în comunicat.
„Juriștii constată că autoritățile abuzează de prezenta normă, care prevede că, „urmare a sesizării din oficiu că o persoană fizică nu mai locuiește la adresa cu care figurează înregistrată în R.N.E.P., lucrătorii de evidență solicită lucrătorilor de poliție efectuarea de verificări în teren”. În cazul în care se constată că persoana fizică în cauză nu mai locuiește la adresa declarată ca domiciliu, lucrătorul de la S.P.C.E.P. efectuează mențiuni în registrul național de evidență a pașapoartelor simple cu privire la încetarea valabilității mențiunii privind domiciliul. Actul de identitate al persoanei aflate în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) sau (3) se anulează”, se mai menționa în acel comunicat.
Trezește îngrijorări și modul în care este aplicat art. 62 alin 6) din același act normativ. Astfel, în cazul în care se constată că persoana nu mai locuiește la domiciliul înscris în actul de identitate, la momentul legitimării, actul acestuia se reține spre anulare, preciza compania. „Am solicitat prin demers oficial să ne fie prezentate explicații în ce mod are loc sesizarea din oficiu prevăzută de Normele Metodologice menționate. Mai exact, autoritățile sunt obligate să ne ofere un răspuns la petiție și să explice în ce condiții și cum are loc sesizarea din oficiu la perfectarea unui buletin de identitate și cum are loc procedura de stabilire a faptului că persoana domiciliază la o adresă sau nu”, declara directorul JustConsult, Ion Guștiuc.
„Directorul companiei juridice mai menționează că, prin aplicarea abuzivă a acestei norme, mii de cetățeni români sunt îngrădiți de dreptul legal de a deține un act de identitate, cu care se legitimează în fața autorităților. De asemenea, este încălcat flagrant Art. 25 din Constituția României, prin care este stabilit dreptul fiecărui cetățean „de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară”, se mai menționa în comunicat.
Conform unor date prezentate în 2022, peste un milion de cetățeni ai R. Moldova erau deja cetățeni și ai României și alte peste 100 de mii de persoane au depus cerere în România pentru a redobândi cetățenia acestui stat.
Anterior, presa din România a scris despre cazuri când la același domiciliu sunt înregistrate și peste o mie de persoane care nu locuiesc acolo. De obicei, cetățenii Republicii Moldova cu dublă cetățenie recurg la domicilii fictive pentru a obține acte românești cu care să se angajeze la muncă în statele UE și/sau pentru a obține indemnizații, în special pentru copii, de la statul român.
