Declarație CALM adresată instituțiilor statului și Consiliului Europei: „Invalidarea mandatelor primarilor de Căușeni și Căinari – atentat la voința poporului, abuz și depășire de atribuții”
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) consideră că deciziile de a invalida mandatele primarilor de Căușeni și Căinari reprezintă „acte de abuz, depășire de atribuții legale și exces de putere, cu elemente de subiectivism și politizare”. O declarație în acest sens, semnată de CALM, a fost expediată Comisiei Electorale Centrale (CEC), Guvernului R. Moldova, Parlamentului R. Moldova, dar și Consiliului Europei.
Potrivit declarației CALM, „acțiunile date, în afară de faptul că afectează grav voința poporului și drepturile constituționale de a fi ales și a alege, nu conțin nici o motivare temeinică juridică și chiar contravin competențelor legale a acestor organe”.
„CALM amintește că în privința acestor concurenți electorali care au fost aleși în calitate de primari s-a expus deja Comisia Electorală Centrală și instanțele judecătorești care au luat decizii de a permite participarea acestor aleși locali în campania electorală. Astfel, cu ce drept, un organ electoral, ierarhic inferior își arogă dreptul de a reconsidera cazul dat și de a adopta o decizie contrară pe același subiect, în privința acelorași subiecte și în privința cărora nu există decizii definitive ale CEC și instanțelor de judecată!?
Reamintim că Congresul Autorităților Locale din Moldova, chiar la etapa de proiect a Codului electoral în vigoare, a atenționat că modalitatea de confirmare a legalității alegerilor locale și validarea mandatelor aleșilor locali reprezintă un regres evident și o încălcare a autonomiei locale, inclusiv diminuare a democrației locale, având în vederea că activitățile respective (controlul legalității și validarea) trebuie efectuate de un organ imparțial, format dintr-un corp de profesioniști pe aspecte de constatare a legalității, iar acesta la moment poate fi doar instanța de judecată.
Organele electorale însă sunt autorități administrative centrale (notă: APL se bucură de autonomie în raport cu toate organele centrale din punct de vedere a organizării, activității și resurselor necesare), se află în conflict de interese (organizează procesul electoral, fiind parte a procesului și au deja o atitudine preconcepută ce afectează aprecierea obiectivă a respectării legalității alegerilor). Cu atât mai mult că aceste organe sunt formate mai mult pe criterii de reprezentare politică (notă: dar și aici este un dezechilibru, deoarece participă doar partidele reprezentate în Parlament, care nu au nimic cu alegerile locale ca element cheie a democrației locale), nefiind specializate, după cum am menționat, în exercitarea controlului de legalitate, domeniu care necesită pregătire profesională, obiectivitate și imparțialitate. Cele menționate atunci deja s-a adeverit practic în speță, chiar mai repede decât ne așteptam”, se spune în declarația CALM.
Membrii CALM atrag atenția că problemele cu actele de constatare a ANI sunt mai complexe și au existat și în perioada electorală.
„Totodată, în urma analizelor și deciziilor/acțiunilor CEC, aleșii locali respectiv au fost admiși la alegeri, obținând deja mandatul cetățeanului ca deținător a suveranității și puterii de stat. Respectiv, controlul legalității și, în rezultat, validarea mandatului alesului local trebuie să aibă ca țintă dacă a fost sau nu viciată voința alegătorilor ca bază a democrației locale. În caz contrar, decizia organului electoral încalcă principiile constituționale fundamentale, se contrapune sau chiar contrazice voința cetățeanului, ceea ce are, în ultimă instanță, un efect de neîncredere sau chiar discreditare a organelor statale.
Prin urmare, ținând cont de cele menționate, CALM speră ca instanțele de judecată să dea o aprecierea corectă acestor cazuri și cere intervenția autorităților competente ale statului din domeniul electoral și legislativ prin:
- Stoparea acțiunilor abuzive ale organelor electorale de circumscripție respective prin implicarea organelor electorale centrale (CEC) și autorităților publice competente, prin decizia cărora aleșii locali respectivi au fost admiși în cursa electorală;
- Anularea actelor prin care au fost invalidate mandatele primarilor, admiși în alegerile locale și respectarea voinței colectivităților locale și drepturilor lor constituționale;
- Modificarea cadrului legal în sensul readucerii competenței de validare a mandatelor aleșilor locali de către un actor profesionist și neutru care este instanța de judecată”, se mai spune în declarație.
Cel de-al doilea mandat al primarului orașului Căușeni, Anatolie Donțu, a fost invalidat duminică, 19 noiembrie, în ziua celui de-al doilea tur al alegerilor locale generale. Decizia ar fi fost luată în baza acelorași argumente pe care prima instanță și Curtea de Apel Chișinău le-au considerat neîntemeiate, când au examinat mai multe cereri privind anularea înregistrării candidatului Platformei Demnitate și Adevăr (DA).
Donțu a depus o sesizare la CEC, dar aceasta a fost redirecționată spre examinare Consiliului electoral al circumscripției raionale Căușeni, acțiune catalogată drept „spălare pe mâini” de către președintele Platformei Da, Dinu Plîngău, a cărui candidat la funcția de primar este Donțu.
Candidata independentă Maria Ghelan a fost aleasă primară a orașului Căinari în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie, obținând 54.80% din sufragii. Solicitată de Ziarul de Gardă, Maria Ghelan a declarat că un alegător a depus o sesizare împotriva hotărârii prin care a fost aleasă primară, iar Consiliul electoral de circumscripţie raională Căuşeni i-a invalidat mandatul.
Primara aleasă a orașului Căinari susține că se va adresa și în instanța de judecată.
„(…) Astăzi (joi, 23 noiembrie, n.red.) a avut loc convocarea primei ședinței a consilierilor, a fost reprezentant al Cancelariei de Stat care a dat citire acestei hotărâri și mi-a spus că de pe 21 noiembrie eu nu mai pot deține funcția de primar. Am depus o cerere prealabilă. Am trimis-o la CECER Căușeni nr. 10 și la CEC, prin care solicit anularea hotărârii (…).
(…) În anul 2018 eu am făcut declarație la ANI că am semnat actul administrativ de angajare a soțului ca operator în sala de cazane. Am avut hotărârea Curții Supreme de Justiție definitivă și irevocabilă 7 aprilie 2021. Oficiul Teritorial Căușeni a depus cerere de chemare în judecată de ridicare a mandatului pe 14 iulie 2021. Pe 27 ianuarie 2022 s-a respins de Curtea de Apel Chișinău ca fiind inadmisibilă. ANI a depus iar cerere de chemare în judecată pe 23 ianuarie 2023, de ridicare a mandatului, iar în urma Curții de Apel Chișinău, care a fost irevocabilă, nu mai pot să-mi ridice mandatul de pe 3 iulie 2023. La alegerile locale a fost prezentată lista de interdicții (Registrul de stat al interdicțiilor, n.red.)(…). Am fost în lista de interdicții ca apoi în urma solicitării de la CALM și-au dat seama că ei pot să se aleagă cu dosare penale pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, iar având la bază hotărârea Curții de Apel Chișinău, conform legii, eu nu pot să fiu în lista de interdicții până nu mi se ridică mandatul. Eu am fost exclusă din această listă (…)”, a declarat Maria Ghelan.
Pe 5 noiembrie 2203, în R. Moldova a avut loc primul tur al alegerilor locale generale. Pe 19 noiembrie s-a desfășurat cel de-al doilea tur, în cadrul căruia au participat circa 314 mii de alegători.
