De Ziua Mondială a Sănătății, OMS solicită guvernelor din întreaga lume să plaseze echitatea în centrul eforturilor de recuperare privind consecințele pandemiei COVID-19

În acest an, de Ziua Mondială a Sănătății, marcată pe 7 aprilie, OMS îndeamnă liderii țărilor să plaseze principiile de echitate și incluziune în centrul măsurilor de recuperare post-COVID-19, pentru a crea o lume mai echitabilă și mai sănătoasă.

Reprezentanții biroului OMS în R. Moldova, au emis o notă prin care menționează că pandemia COVID-19 i-a afectat pe toți, iar o parte din omenire face față cu greu situației create, inclusiv din cauza naturii muncii pe care o prestează, lipsa condițiilor sigure de trai și a mijloacelor de existență.

De exemplu, efectele măsurilor de izolare asociate COVID-19 au fost resimțite inegal, persoanele din grupurile cu venituri mai mici fiind expuse unui risc mai mare de a-și pierde locul de muncă. Estimările sugerează că numai în prima lună a pandemiei, lucrătorii informali, inclusiv cei care lucrează în cadrul depozitelor și centrelor de apel, lucrătorii casnici, lucrătorii sezonieri și angajații contractuali mai puțin remunerați din sectoarele sănătății și social din Europa și Asia Centrală au pierdut 70% din veniturile sale. 

„De ce unii oameni au simțit mai acut efectele COVID-19?”, se întreabă dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa. „Răspunsul este unul simplu: aceștia s-au pomenit într-o situație nefavorabilă în ceea ce privește locul de muncă, locul de trai, comunitatea, accesul la asistență socială și medicală. E momentul să restabilim dreptatea: reconstruind societatea după pandemie, tindem nu doar să supraviețuim, ci și să prosperăm”.

Ce pot face guvernele pentru o lume mai echitabilă și mai sănătoasă?

E nevoie de acțiuni urgente la nivelul sistemului de sănătate și a statului în general în ceea ce privește eliminarea barierelor pentru asigurarea unei vieți mai echitabile și mai sănătoase pentru toți.  80% dintre europeni consideră că reducerea inechităților trebuie să fie prioritară pe agenda guvernului lor. Atunci când guvernele implementează politici adecvate, lacunele din sistemele de sănătate pot fi reduse în doar 4 ani.

Instrumentul de politici al OMS cu privire la echitatea în domeniul sănătății a arătat că următoarele politici au cel mai mare potențial pentru a reduce lacunele, având un impact pozitiv asupra sănătății și bunăstării oamenilor, mai ales dacă sunt implementate în complex:

1. Reducerea poverii plăților din buzunar în sănătate, asigurarea accesului și accesibilității financiare la asistența medicală pentru toți.
2. Consolidarea protecției sociale cu scopul reducerii inechității în ceea ce privește veniturile și garantarea unui venit de bază.
3. Creșterea investițiilor în locuințe de calitate și la prețuri accesibile și asigurarea securității și prosperării comunităților locale.
4. Suport activ persoanelor în obținerea unei munci decente în condiții sănătoase și reducerea  șomajului.
5. Consolidarea sistemelor educaționale, a cunoștințelor și abilităților pe tot parcursul vieții – nivelul de cunoștințe în sănătate (alfabetizarea) crește capacitatea oamenilor de a-și controla viața.
6. Creșterea nivelului de participare civică, reducerea criminalității și construirea legăturilor sociale.

„Inechitățile în sănătate au existat și până la apariția COVID-19, însă pandemia a scos și mai tare în evidență aceste probleme”, a declarat Dr Igor Pokanevych, reprezentantul OMS în Republica Moldova. „Inechitățile în sănătate pot fi și prevenite – guvernele și comunitățile trebuie să conlucreze pentru a asigura tuturor oamenilor condiții de viață și de muncă pentru a fi sănătoși și prosperi.”

Date privind inechitățile în sănătate la nivel regional

• Sărăcie. Cei mai expuși riscului de infectare cu COVID-19 sunt persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale care trăiesc în zone defavorizate. De exemplu, în Spania, ratele de infectare în zonele cele mai defavorizate sunt de până la 7 ori mai mari decât în cele mai puțin defavorizate. În Suedia, 30% dintre locuitorii dintr-o zonă cu venituri mici au fost testați pozitiv la COVID-19, comparativ cu doar 4,1% în zonele cu venituri mari.

• Inegalitățile de gen. La nivel global, femeile reprezintă 70% din forța de muncă din domeniul sănătății și asistenței sociale, iar probabilitatea ca acestea să fie lucrătorii medicali din prima linie este mai mare. Datele recente din Germania, Italia și Spania arată că cazurile confirmate de COVID-19 în rândul acestora sunt de 2-3 ori mai mari decât cele observate în rândul colegilor bărbați.

• Persoanele din instituțiile de îngrijiri pe termen lung. Beneficiarii din aziluri și instituțiile de îngrijiri pe termen lung prezintă un risc sporit de a se îmbolnăvi de COVID-19, mai ales riscul de deces. Între 42-57% din decesele provocate de COVID-19 au avut loc în instituții de îngrijire a persoanelor în etate din Italia, Spania, Franța, Irlanda și Belgia.