De Ziua Internațională a Familiei: „Rețeta unei familii fericite”

Ziua Familiei este sărbătorită în fiecare an pe data de 15 mai și reflectă importanța pe care comunitatea internațională o acordă familiilor. În timp ce unii specialiști în sociologie și psihologie vorbesc despre importanța familiei în societate, rata divorțurilor în R. Moldova și în lume rămâne a fi una semnificativă.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției Servicii Publice, în R. Moldova numărul căsătoriilor și a divorțurilor au înregistrat o ușoară descreștere în anul 2022, comparativ cu anul 2021. Astfel, în anul 2022 au fost înregistrate 18 150 de căsătorii, comparativ cu cele 20 245 înregistrate în 2021, iar numărul divorțurilor a constituit 9 569 în anul 2022, comparativ cu cele 9 914 divorțuri înregistrate în 2021.

În contextul Zilei Internaționale a Familiei, psihologa Angela Nicolaou ne-a relatat câteva puncte de vedere despre „rețeta unei familii fericite, despre realitățile și provocările prin care trec familiile”, dar și despre cum „schimbarea paradigmelor culturale, politice și religioase au dus la transformarea familiilor tradiționale (…) care se creează mai greu, iar uneori sfârșesc cu divorțuri”. 

Familia a fost prima instituție socială din istoria lumii

„Familia este un grup social legat prin relații psihologice, morale și juridice care răspund în fața societății. Familia a fost prima instituție socială din istoria lumii”. Deși există „mai multe tipuri de familii: 

• Familii tradiționale alcătuite din soț, soție și copii – numite și familii nucleare; 
• Familii multinucleare – create din câteva generații, inclusiv bunici;
• Familii mixte – în care părinții au mai fost căsătoriți, iar în familie trăiesc copiii din căsătoriile anterioare; 
• Familii monoparentale și 
• Familii cu părinți separați, care formal sunt căsătoriți, dar nu locuiesc împreună”;

Cea mai importantă tipologizare făcută de psihologa Angela Nicolaou este despre „familiile funcționale/sănătoase” care în pofida tuturor provocărilor prin care trec reușesc să creeze un mediu în care „este plăcut să petreci timpul împreună și să oferi ajutor la nevoie” și „familiile disfuncționale în care există etape de pace și război, iar aceste etape sunt ciclice și se repetă”.

În familie oamenii își satisfac nevoile afectiv-emoționale 

Potrivit psihologului, „în familie noi primim suportul emoțional și ne sunt satisfăcute nevoile de securitate, acumulăm venituri și creăm un buget comun în care veniturile sunt împărțite într-un mod egal între membrii familiei. Familia este celula în care are loc socializarea copilului, educarea, creșterea și instruirea lui. Familia tradițională modernă presupune că stilul de viață este bazat pe cooperare, egalitate, comunicare, flexibilitate și parteneriat.

Într-o familie sănătoasă și funcțională, membrii se respectă, au responsabilități, fiecare își are locul și spațiul, comunică deschis între ei și se aud unii pe alții, există un simț al umorului, își respectă necesitățile, timpul liber, hobby-urile, se susțin, își exprimă grija unul față de altul, își permit să se joace și să se distreze.

În familiile sănătoase se învață să ai încredere în lume și în oameni, copiii sunt învățați ce este bine și ce este rău și este valorificată apartenența familiei, a tradițiilor și a diferitor sărbători de familie. În așa familie este plăcut să petreci timpul împreună și să oferi ajutor la nevoie”, menționează psihologa Angela Nicolaou.

Anumite provocări din zilele noastre împiedică formarea familiei, iar altele duc la disfuncționalitatea familiei

Angela Nicolaou menționează că există familii care „se bazează pe autoritate, iar relația în familie presupune o inegalitate în care, de obicei, bărbatul domină femeia. În așa familie rolurile sunt distribuite în funcție de ierarhie, de conformism și de putere. 

Pe lângă avantajele aduse de modernitate, membrii familiilor trebuie să facă față unor provocări, unor conflicte și dezavantaje apărute odată cu aceste posibilități. Anumite provocări din zilele noastre împiedică formarea familiei, iar altele duc la  disfuncționalitatea ei”, declară Angela Nicolaou.

Potrivit acesteia, în zilele noastre „tinerii pun accentul mai mult pe creșterea personală, pe autodezvoltare, pe relații plăcute, decât pe crearea unei familii create din obligațiuni și tradiții.

Există tendința  traiului în concubinaj. Multe cupluri nu se căsătoresc, dar trăiesc ca parteneri care au lucruri comune, dar rămân independenți și nu se obligă la legături familiale. Biserica astăzi nu mai are aceeași presiunea asupra relației sexuale în instituția familiei. Totodată s-a schimbat atitudinea față de persoanele care nasc copii în afara căsătoriei. De exemplu, fiecare al cincilea copil în Moldova este născut în afara căsătoriei”.

Într-o familie disfuncțională există etape de pace și război, iar aceste etape sunt ciclice și se repetă

„În familiile disfuncționale nu se discută problemele care există, nu este primită demonstrarea trăirilor și sentimentelor adevărate. O familie disfuncțională este o familie în care se aplică agresivitatea fizică, psihologică, verbală și în care există o lipsă de coerență dintre cele spuse și cele făcute. În aceste familii – soții comunică prin intermediul copiilor, a socrilor, a fraților sau a rudelor.

În familiile disfuncționale există discriminarea unor membri, împărțirea inegală a resurselor, a drepturilor, a accesului la satisfacția necesităților și a dorințelor, există un conflict permanent ascuns sau vizibil, există un cerc vicios în clarificarea situațiilor. Într-o familie disfuncțională există etape de pace și război, iar aceste etape sunt ciclice și se repetă. Regulile într-o familie disfuncțională sunt rigide și autoritare, sunt multe cerințe, instrucțiuni, control, verificare și comunicarea din poziția unei autorități. Într-o familie disfuncțională pot fi consumate diferite substanțe alcoolice, narcotice”. 

La maturitate, copiilor crescuți în familii disfuncționale le este greu să construiască relații sănătoase

„În familiile disfuncționale copiii pot dobândi insensibilitate sau sensibilitate mărită, iar la maturitate le este greu să construiască relații sănătoase. Copiii crescuți în familii disfuncționale pot deveni dependenți de oameni care să le ofere afecțiune, apreciere, dragoste, iubire. Copiii pot rămâne infantili, egocentrici, rigizi, agresivi,  haotici sau din contra  pot deveni persoane „over control” care au nevoie să controleze fiecare pas și fiecare moment al vieții – iar asta le complică viața fiindcă realitatea este percepută prin diferite filtre.

În familia disfuncțională scade valoarea copilului, iar la maturitate acesta ar putea avea o autoapreciere neadecvată. O familie disfuncțională nu îi învață pe copii cum să iubească, cum să se manifeste, cum să se autorealizeze”, spune Angela Nicolaou. 

Familiile disfuncționale nu vin la terapie

Angela Nicolaou spune că „familiile disfuncționale nu vin la terapie pentru că ele fie nu au capacitatea să conștientizeze problemele care le au, fie nu sunt gata de schimbare” și că „la terapie vin persoane care au intrat în relații toxice, dar care au fost crescute într-o familie funcțională. Inițiatorul de a merge la terapia de cuplu, de obicei este persoana mai sănătoasă psihologic, care are inclusiv capacitatea să rupă relația și să-și creeze propriul destin”.

Unii vin la terapie pe ultima sută de metri în calea spre divorț

Angela Nicolaou ne-a enumerat câteva situații în care familiile apelează la terapia de cuplu și a menționat în ce măsură terapia poate avea succes. „Unii vin la terapie pe ultima sută de metri în calea spre divorț, când unul dintre soți dorește să repare situația și încearcă să reanimeze familia. Sunt cazuri în care unele familii au reușit să depășească conflictele și au continuat să funcționeze ca familie.

La terapie se adresează familii în încercarea de a depăși trădarea sau pentru a clarifica situația în caz de înșelăciune din partea unui partener, când se răcesc sentimentele dintre cei doi.

La terapie vin persoane recăsătorite care au copii din alte căsătorii și când au nevoie să regleze relațiile, să stabilească drepturile, obligațiile, hotarele, metodele de educație și de interacțiune cu copiii. 

Unele familii vin la terapie cu copiii, atunci când aceștia trec de la o vârstă la alta și încep să-și manifeste nonconformismul sau vor să doboare autoritatea părinților, iar părinții încearcă să înțeleagă unde au greșit.

Dacă persoanele implicate au dragoste și dorință – atunci familia poate fi readusă la o funcționalitate sănătoasă. E greu, necesită efort, dar e posibil”, spune psihologa. 

Uneori soții își dau frâu liber emoțiilor și plâng. Plâng și bărbații, plâng și femeile

„Sunt diferite provocări în acest drum, iar în cabinet vin persoane cu diferite temperamente și tipuri de personalitate. Unii vin să se acuze reciproc și să-și amintească greșelile din trecut, dar fără să se audă unii pe alții. Ei suferă și caută vinovatul. Uneori soții își dau frâu liber emoțiilor și plâng. Plâng și bărbații, plâng și femeile. Își cer scuze, le pare rău. Unii sunt apatici, închiși în sine și așteaptă să treacă mai repede ora de terapie și să-și vadă de treabă”. 

Rețeta unei familii fericite este comunicarea, respectul și dragostea față de persoana iubită

„Rețeta unei familii fericite este comunicarea, respectul și dragostea față de persoana iubită”, spune cu încredere psihologa Angela Nicolaou. 

„Noi suntem persoane independente cu propriile noastre trăsături, caractere, temperament, atitudini. Într-un cuplu fericit, valorile trebuie să corespundă. Trebuie să fie amândoi dintr-un strat social, să treacă un drum de viață asemănător, să fie din familii asemănătoare/aceleași tipuri de familie în care să fie clar definite regulile, drepturile, să fie păstrate și respectate valorile, timpul liber, hobby-urile, prietenii, spațiul, să se susțină și să se ajute reciproc. Oamenii își iau responsabilități, obligațiuni, dar totodată pot și să-și petreacă timpul împreună și să se distreze, iar la nevoie să se ajute unul pe altul.

Socrii mei sunt împreună de aproximativ de 47 de ani și rețeta fericirii nu este neapărat despre bogăție sau despre traiul în lux. Rețeta fericirii familiei socrilor este că ei comunică. În toți acești 47 de ani, ei au comunicat și și-au împărțit emoțiile și evenimentele din cursul zilei. Pentru mine, comunicarea este rețeta unei familii fericite”, conchide Angela.

Într-o familie fericită totul începe de la dragoste, dar există momente care trebuie depășite pentru ca cei doi să continue să fie împreună

„Într-o familie fericită totul începe de la dragoste, dar un cuplu trece prin diferite etape care trebuie cunoscute. Dragostea și pasiunea trec și vine etapa de adaptare a unuia față de altul, de plictiseală, de inacceptare și de intoleranță a unuia față de altul. Există momente care trebuie depășite pentru ca cei doi să continue să fie împreună”. 

Copiii sunt acel „super-clei” care pot ține uneori împreună doi oameni care se  urăsc unul pe altul

„Pe doi oameni îi țin împreună valorile comune și dorința de a atinge scopuri comune. Iar în cazul în care în familie sunt copii – responsabilitatea față de copii. Copiii sunt acel „super-clei”, care cu părere de rău, pot ține uneori doi oameni împreună chiar și atunci când se urăsc unul pe altul. Când există ură, uneori e mai bine ca cei doi să divorțeze, să se separe ca să permite copiilor lor să vadă că oamenii maturi pot să se înțeleagă între ei și nu să arate o față falsă, o relație falsă și să să le introducă conceptul că trebuie să renunți la tine sau să joci un rol care nu-ți aparține”. 

În zilele noastre, familia nu mai este cetatea care ne dă siguranță și confort psihologic

„Una dintre provocările zilei de azi este posibilitatea de a supraviețui fără acea familie compusă din mamă și tată. În zilele noastre, cu părere de rău, familia nu mai este cetatea care ne dă siguranță, care ne creează starea de bine și confort psihologic. Cu toate că studiile arată că în familie omul este mai fericit, omul trăiește mai mult, omul este mai împlinit, reușitele lor sunt mai mari – relația, cu părere de rău este așa cum este”.

Familia modernă suferă de restructurare

Potrivit Angelei Nicolaou, „familia modernă suferă acum de un fel de restructurare”. Ea a enumerat un șir de factori care au determinat „apariția și dezvoltarea modelelor alternative de viață.

• A crescut gradul de ocupare al femeii. Femeia își construiește cariera profesională și are autonomie inclusiv financiară, ceea ce le face pe unele femei să nu-și dorească copii.  
• Migrațiile temporare sau definitive au dus la modificarea familiilor tradiționale.
• Ridicarea nivelului de cultură, de instruire, de abordare a relațiilor între femei și bărbați, accesul la informații, schimbarea vârstei de intrare în căsătorie, flexibilitatea și schimbarea rolurilor sociale.
• Creșterea nivelului de trai. Oamenii au devenit mai independenți economic. Tinerii au devenit mai independenți economic și se separă mai rapid de părinți.
• Schimbarea paradigmelor culturale, politice și religioase și creșterea toleranței în societate. Trăim așa-zisele revoluții personale, care presupun că persoanele sunt axate pe creșterea personală, pe atingerea scopurilor, pe propria viață.
  
  Toți factorii aceștia fac ca familie tradițională să sufere transformări, să se creeze mai greu și mai rar, iar uneori, să ducă și la divorțuri și la separări”, a conchis psihologa Angela Nicolaou.