Un alt medic sparge tăcerea: „Dacă lumea ar ști prin ce trec doctorii, nimeni nu ar mai ieși din casă”. De ce se tem aceștia să vorbească?

„Înțelegeți, eu mă duc la serviciu, nu vorbesc cu nimeni, toți se tem să deschidă gura. E Doamne ferește, dacă s-ar ști lucrurile adevărate. Într-un fel, spitalul în sine e un focar. Doctorii sunt așa de speriați și oamenii sunt tulburați. Nu aveți idee câtă frică și panică e în spital. Noi nu suntem corect organizați. În fiecare secție ar trebui să fie un infecționist sau un virusolog, dar la noi nu este. Eu, Doamne ferește, să mă îmbolnăvesc, nu aș accepta să fiu tratată aici în spital. Poți să te duci sănătos sau cu un virus simplu și să te alegi cu Covid-19”, povestește, printre lacrimi, Cornelia (n.r. – nume schimbat), medic la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, sub protecția anonimatului.

„Te duci la lucru ca și cum te duci la război, așa o stare de spirit”

Cornelia recunoaște că îi este frică să vorbească despre tot ce se întâmplă în spitalul în care activează, pentru că angajații sunt intimidați și determinați să tacă. Medicul spune că personalul sanitar este obligat să muncească în lipsa unei dotări suficiente, iar dacă „se va întâmpla un eșec, ar fi pentru că nu am fost instruiți și noi nu știm cum să procedăm și ce să facem”.

„Te duci la lucru ca și cum te duci la război, așa o stare de spirit. Dacă lumea ar ști prin ce trec doctorii, atunci nimeni nu ar ieși din casă!”, povestește, plângând, doctorul.

Potrivit Corneliei, în lipsa unei dotări adecvate a instituției, angajații folosesc aceleași măști și aceleași mănuși toată ziua, iar seara le pun în congelator pentru a mai putea fi utilizate. Totodată, asistentele medicale „care interacționează mai mult cu pacienții sunt obligate să-și dezinfecteze echipamentul și să-l păstreze pentru următoarea tură”.

„Noi încă nu știm dacă pacientul e diagnosticat sau nu pozitiv cu Covid-19, dar cu aceeași mănușă, cu același echipament se intră la pacient. Spitalul poate fi o sursă de infecție. Să te duci sănătos și să vii infectat”, afirmă doctorul.

Instituția medicală nu ar avea preparate antivirale, iar pacienții diagnosticați cu Covid-19 ar fi tratați cu antibiotice, „deși antibioticele sunt contraindicate, pentru că imunitatea bolnavului scade și mai mult”, spune medicul.

„Organizarea e foarte proastă. Eu cred că trebuie să fie măcar un infecționist care să dirijeze organizarea. De exemplu, la noi la spital, secția ginecologie, secția de oftalmologie tratează pacienți diagnosticați cu Covid-19. Noi idee nu avem. Nu avem preparate, nu știm cum să tratăm pacienții, noi tratăm simptomatic, e clar că până la urmă în Moldova nu există protocoale exacte, dar nici să tratezi cu antibiotic virusul nu-i corect. Asta înseamnă că noi nu suntem nici instruiți corect, nu avem nici dotare pentru a trata acești pacienți. Noi facem mai rău, înțelegeți?”, spune medicul.

Directorul „a răcnit” și „a mers împotriva voinței colectivului”

Până acum, spitalul în care activează Cornelia răspundea de trierea pacienților care prezintă simptome de coronavirus, însă condițiile în care erau ținuți bolnavii, spune ea, nu corespund cerințelor. Timp de 24 de ore, toți bolnavii erau puși în aceeași secție până vin rezultatul testelor.

„La internare, nu știe nimeni cu ce diagnoză ești. Majoritatea au tuse, rinoree, febră, probleme pulmonare sau bronhice. Îi pun pe toți în aceeași secție și pacienții stau împreună minim 24 de ore. Veceul e comun, vesela – comună, iar același asistent merge din salon în salon cu același costum, pe care îl îmbracă repetat și cu aceeași mănușă colectează frotiul din gură și din nas. Fără să vrei transmiți infecția. Sunt lucruri total inadmisibile”, relatează aceasta.

Dacă până acum cei testați pozitiv erau trimiși pentru tratament la IMSP Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, acum și instituția în care activează Cornelia va interna și va trata pacienții diagnosticați cu Covid-19, asta deși, susţine ea, spitalul nu are această capacitate și nu este dotat corespunzător. Doctorul spune că „la cele 500 de paturi care sunt în spital, există doar trei ventilatoare. Nimeni nu cunoaște dacă vor mai fi dotări”. Totodată, aceasta subliniază faptul că saloanele în care sunt internați cei infectați „trebuie să aibă veceul separat, trebuie să fie niște condiții elementare”. Medicul susține că nu există nici suficient personal sanitar pentru a face față situației. „E important ca la 20 de pacienți să existe un infecționist. Noi nu știm lucruri elementare. Noi facem lucrurile haotic, neorganizat”, spune ea.

Cornelia mai povesteşte că, deși la adunarea șefilor de secție, unii medici au încercat să convingă administrația că instituția nu este dotată la nivel corespunzător pentru tratarea pacienților infectați cu Covid-19, directorul „a răcnit” și „a mers împotriva voinței colectivului, pentru că a lucrat mult timp împreună cu actuala ministră a Sănătății și se susțin reciproc”.

„Medicii – amenințați că vor fi trași la răspundere”

Cornelia spune că medicii sunt obligați să vină la muncă chiar și atunci când prezintă semne de viroză sau au febră. „Condiția administrației e ca doctorii să interacționeze cât mai puțin cu pacienții ca să nu se infecteze, dar noi nu suntem testați, noi nu știm, poate suntem purtători”, explică aceasta.

„În medicină e ca și în militărie, trebuie să faci ce ți se dictează și nu ceea ce crezi tu”, povestește Cornelia, precizând că mai mulți colegi de-ai săi au depus cereri de concediu, alții chiar au încercat să demisioneze, dar au fost obligați să se prezinte la locul de muncă.

„Pensionarii au fost eliberați, dar restul sunt obligați să iasă la lucru, indiferent de cerere. Dacă refuzi să te prezinți, e caz penal. Medicii sunt amenințați că vor fi trași la răspundere”, susține doctorul.

„Există o practică de amenințare și de frică”

„Autoritățile încearcă să arate că totul este sub control, dar sunt mari probleme cu personalul medical, marea majoritate vor să se elibereze, de frică. Tuturor le e frică, mai ales când știu că există cazuri de infectare a lucrătorilor medicali. Până la urmă chiar dacă te vei infecta, tot tu vei fi tras la răspundere, superiorii vor spune că e vina ta, că ai te-ai îmbolnăvit din neatenția ta, că nu ai respectat condițiile”, povestește Andreea (n.r. – nume schimbat), o asistentă medicală din aceeași instituție și mărturisește că „e imposibil să lucrăm”.

Aceasta spune că asistentele medicale sunt cel mai expuse riscului, fiind cele care contactează în primul rând cu pacienții bolnavi, ele, însă, nu sunt dotate cu echipament de protecție. Lucrătorul sanitar mărturisește că poartă același costum timp de 15 ore, fără a-l îmbrăca și a-l dezbrăca, pentru a evita riscul de a se contamina.

„Tot noi, asistentele, suntem cele care trebuie să colectăm frotiul. Pe lângă eprubeta sterilă, suplimentar folosim bețișoare pentru urechi ca să colectăm frotiul din nas și din faringe. E o încălcare gravă, bețișorul de ureche, e clar că nu e steril, poate să dea analize eronate. Sunt foarte mari nereguli”, mărturisește asistenta.

„Administrația impune lucrătorii să vină la serviciu, dar toți se gândesc că au acasă familii pe care le expun riscului. În acest sens, nu s-a luat nicio măsură. Lucrătorilor medicali nu li se oferă cazare. E o frică, pur omenește, nu poți să-ți expui familia, părinții, copiii. E greu emoțional, mai ales din cauza atitudinii superiorilor de a striga, de a vorbi urât”, spune asistenta.

Andreea mai povesteşte că în sistemul medical „sunt foarte multe nedreptăți”, iar angajaților le este teamă să vorbească despre ele, pentru că „există o practică de amenințare și de frică”.

„Se tem să vorbească ca să nu fie presați de administrație. Tac de frică, pentru ca să nu fie concediați sau să li se creeze probleme. Sunt multe metode ca să ne streseze. Mereu a fost așa, nu doar în instituția în care lucrez, dar peste tot. Cine îndrăznește să deschidă gura, i se găsește ac de cojoc, o formă de amenințare, o formă de pedeapsă. E o practică de amenințare și de frică”, spune ea.

Contactat în repetate rânduri de Ziarul de Gardă, Gheorghe Țurcanu, directorul IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a refuzat să vorbească, spunându-ne scurt: „Nu comentez”.

„Protecția medicilor este crucială”

Ala Tocarciuc, expertă internațională în Sănătate Publică și consultantă independentă, susține că în această perioadă medicii au mare nevoie de susținere psihologică.

„E nevoie de psihologi profesioniști care să-i ajute să depășească stresul și traumele. Ei sunt puși în prima linie și nu au echipamente suficiente – asta deja generează o stare de frică care i-ar putea determina să cedeze. Dacă vă uitați la Centrul de Control al Maladiilor în SUA, primele ghiduri despre coronavirus erau toate legate de modul în care să depășești stresul și anxietatea copiilor care stau acasă, a personalului medical, a părinților, rudelor celor bolnavi ș.a.”, punctează Ala Tocarciuc.

Experta mai subliniază că „protecția medicilor este crucială”, iar contaminarea acestora cu Covid-19, „nu trebuie admisă”. Aceasta susține că în R. Moldova sunt 300 de medici reanimatologi, iar „un medic infectat cu noul coronavirus poate contamina alți șase lucrători medicali, ceea ce înseamnă șapte medici în izolare”.

„20% din personalul sanitar din Italia s-a îmbolnăvit din lipsa echipamentelor de protecție, dar și din cauza neinstruirii personalului medical cum să îmbrace și să dezbrace aceste costume pentru a se proteja”, afirmă aceasta.

„Fiecare zi de întârziere reduce din șanse”

Experta susține că pentru a face față pandemiei este nevoie „de o solidarizare a eforturilor comunității, ale autorităților și să înțelegem că de fiecare dintre noi depinde cum va evolua această pandemie în R. Moldova în următoarele două luni”.

„Oamenii nu pot face foarte multe, dar ei pot face suficient de mult pentru a ajuta autoritățile, în primul rând izolându-se și, desigur, fiind foarte responsabili în condiții de casă privind igiena proprie și răspândirea virusului la nivel de familie, dar și să se informeze din surse veridice. Cuvântul-cheie pentru oameni ar fi: disciplină”, punctează aceasta.

Totodată, experta menționează că autoritățile trebuie să depună maxim efort pentru a-i identifica și izola pe toți cei care sunt deja infectați.

„Dacă noi îi vom izola pe cei contaminați de cei sănătoși, vom reuși să rupem lanțul de răspândire. Nu imediat, în două săptămâni îl rupem. Dar fiecare zi de întârziere prelungește pentru noi această perioada de pandemie. Dacă izolăm, noi încetinim răspândirea, ea va continua în comunități mici, dar o încetinim și sistemul medical nu va intra în colaps. Fiecare zi de întârziere reduce din șanse”, conchide Ala Tocarciuc.

La 30 martie, șeful Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Nicolae Furtună, a declarat că 60 de persoane din numărul total de cazuri confirmate de COVID-19 sunt lucrători medicali. Totodată, acesta afirmă că doar 3% dintre aceștia s-au contaminat în timpul serviciului de asistență medicală: 4 medici, 3 asistenți medicali și 2 infirmieri. Șeful ANSP susține că în 21 de cazuri medicii, asistenții medicali și infirmierii nu au putut indica în fișele epidemiologice care este sursa primară a infectării, iar în 26 de cazuri sunt cu cale comunitară de transmitere. La 27 martie, în R. Moldova a fost înregistrat primul caz de deces a unui lucrător medical din cauza infectării cu noul coronavirus. Este vorba despre femeia de 79 de ani, care activa la Centrul Național de Medicină Urgentă Prespitalicească (CNAMUP). Totodată, ieri, 31 martie, un medic din cadrul CNAMUP, care a apelat la AO „Juriștii pentru drepturile omului”, afirma sub protecția anonimatului că numărul cadrelor medicale contaminate ar fi mult mai mare decât cel anunțat zilnic de autorități. „Tot mai mulți dintre noi suntem contaminați, dar asta se ține în secret”, a spus acesta. 

• Secret de Stat: Adio, medicul Nr.1