Curtea de Apel suspendă extrădarea fostului consilier prezidențial din Kârgâzstan: IGM, obligat să reevalueze dosarul lui Khalikov. Avocații cer acordarea azilului și retragerea demersului de extrădare al Procuraturii
Khaidarli Khalikov, fost consilier prezidențial în Kârgâzstan, anunțat în căutare internațională de către autoritățile de la Bișkek și reținut în R. Moldova, ar putea primi azil în țara noastră. Asociația Promo-LEX a anunțat că miercuri, 22 aprilie, Curtea de Apel Centru a respins cererea de apel depusă de Inspectoratul General pentru Migrație (IGM). Prin această decizie, Curtea de Apel a confirmat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 18 martie, care a obligat IGM să reexamineze cererea de azil a lui Khalikov și să țină cont de riscurile semnificative la care acesta ar putea fi supus în cazul întoarcerii în țara de origine.
Potrivit unui comunicat de presă emis de organizația pentru apărarea drepturilor omului, în prezent, Khaidarli Khalikov se află în arest la Penitenciarul nr. 13 din municipiul Chișinău, fiind inițiată o procedură de extrădare la solicitarea autorităților din Kârgâzstan. Asociația Promo-LEX subliniază că legislația R. Moldova și convențiile internaționale la care statul este parte (inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului) interzic extrădarea sau returnarea persoanelor în state unde există riscul real de a fi supuse torturii ori altor tratamente inumane ori degradante.
Khaidarli Khalikov, născut în 1965, este originar din Uzbekistan, însă și-a stabilit ulterior cetățenia kârgâză. În perioada 2013–2024, acesta a activat în Republica Kârgâzstan, inclusiv în calitate de consilier al președintelui. Conform propriilor declarații, a părăsit Kârgâzstanul fiind amenințat și temându-se pentru securitatea sa, după ce a refuzat să îndeplinească anumite indicații pe care le considera ilegale și denigratoare la adresa unor oponenți politici ai președintelui.
De ce a solicitat azil
Khalikov a invocat teama întemeiată de persecuție politică în Kârgâzstan, unde ar putea fi supus unui tratament inuman și chiar torturii, având în vedere declarațiile sale și amenințările directe primite. La sosirea în R. Moldova, a depus o cerere de azil (10 iulie 2024), declarând că situația politică din Kârgâzstan îi pune viața și integritatea în pericol.
Acuzațiile și mandatul de arest
Autoritățile kârgâze au emis un mandat internațional de arest pe numele lui Khalikov, invocând pretinse fapte de „escrocherie”. Khalikov susține însă că dosarul penal este unul „fabricat” și are la bază vendete politice, legate de refuzul său de a participa la activități considerate ilegale. În plus, conform rapoartelor organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, în Kârgâzstan sunt frecvent semnalate cazuri de tortură în timpul anchetelor și condiții de detenție precare, mai ales în situațiile cu conotație politică.
Deciziile instanțelor naționale
Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) La 18 martie 2025, această instanță a anulat decizia IGM de respingere a cererii de azil și a dispus reexaminarea de către Inspectorat a tuturor circumstanțelor relevante. Instanța a subliniat că IGM nu a ținut cont în mod corect de probele și declarațiile lui Khalikov, care indică un risc serios de persecuție politică.
Curtea de Apel Centru La 22 aprilie 2025, Curtea de Apel a respins cererea de apel depusă de IGM împotriva hotărârii primei instanțe. Aceasta a menținut soluția prin care Inspectoratul General pentru Migrație este obligat să evalueze dosarul lui Khalikov cu atenție sporită asupra riscurilor invocate și în baza principiilor internaționale privind protecția refugiaților și respectarea drepturilor omului. Decizia este definitivă și irevocabilă.
Procedurile cu privire la extrădare sunt în desfășurare în cadrul judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Poziția Asociației Promo-LEX
Asociația Promo-LEX atrage atenția că Republica Moldova, în calitate de stat semnatar al Convenției de la Geneva din 1951 și al altor tratate relevante privind drepturile omului, are obligația de a analiza detaliat situația persoanelor care invocă riscul de persecuție politică. Orice decizie de returnare sau extrădare trebuie să respecte principiul „non-refoulement”, care interzice trimiterea unei persoane în țara unde există motive serioase să se creadă că va fi supusă unor tratamente inumane.
Prin menținerea hotărârii inițiale, Curtea de Apel statuează că IGM trebuie să soluționeze cererea lui Khalikov pornind de la date obiective, inclusiv informații privind situația generală a drepturilor omului în Kârgâzstan, rapoartele internaționale și susținerile reclamantului privind amenințările concrete. „O evaluare superficială a acestor aspecte poate duce la încălcarea gravă a drepturilor fundamentale ale omului”, atenționează organziația.
„Hotărârea Judecătoriei Chișinău, confirmată integral de Curtea de Apel, demonstrează, pe baza unei analize tehnice exhaustive a probelor, caracterul arbitrar și nelegal al deciziei Inspectoratului General pentru Migrație de a refuza protecția umanitară lui Khalikov. Solicităm IGM să pună imediat în aplicare constatările instanțelor, să reevalueze dosarul în regim de urgență și să acorde azilul conform standardelor Convenției de la Geneva și ale legislației naționale. În același timp, adresăm un apel ferm Procuraturii Republicii Moldova să retragă de îndată cererea de extrădare, întrucât continuarea acestei proceduri contravine principiului non-refoulement și angajamentelor internaționale asumate de statul nostru”, a declarat avocatul Asociației Promo-LEX, Dimitrie Mereacre.
