Curtea Constituțională „regretă atacurile la adresa sa”: CC susține că nu a „repus în drepturi” și nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate
Curtea Constituțională (CC) a R. Moldova a venit cu un comunicat de presă cu privire la „criticile” care i-au fost aduse în legătură cu hotărârea referitoare la utilizarea panglicii bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe”. CC susține că nu a „repus în drepturi” și nu a „legalizat” purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate, „astfel cum se propagă în spațiul public”.
Potrivit comunicatului, Curtea a decis că sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională. Totuși, menționează că pentru a sancționa o persoană „trebuie să se constate că simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”.
CC susține că „regretă atacurile” la care este supusă din cauza pronunțării Hotărârii nr. 9 din 11 aprilie 2023 și „speculațiile care sunt aduse în legătură cu această hotărâre”.
„Atunci când verifică constituționalitatea unor legi care instituie ingerințe în exercițiul unor drepturi fundamentale, Curtea pune la bază, nu doar prevederile Constituției și jurisprudența, dar și jurisprudența Curții Europene. Curtea nu poate decide cauzele în care sunt puse în discuție drepturile fundamentale bazându-se pe sentimentele populare”, se arată în comunicat.
Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a constatat că articolul din Codul contravențional care sancționează utilizarea simbolurilor în discuție nu stabilește dacă utilizarea acestora trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate. „Nu poate fi dedusă nici obligația instanțelor de judecată de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancționate de acest articol”, potrivit constatărilor CC.
„Legea privind contracararea activității extremiste stabilește doar o listă exhaustivă de excepții de la sancționarea contravențională. De exemplu, în această listă nu este prevăzută situația unei persoane care utilizează simbolurile interzise pentru a protesta împotriva, nu pentru a glorifica războiul și crimele de război (e.g. prin arderea lor, desenarea unei caricaturi etc.). Curtea a constatat că legea nu distinge nici situația în care o persoană nu conștientizează conținutul simbolului (e.g. poartă o haină pe care este inscripționată o marcă sau un desen care sunt identice cu simbolul interzis). De asemenea, Curtea a admis că o parte din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. Sub acest aspect, Curtea a considerat că lista exhaustivă de excepții de la aplicarea sancțiunii nu acoperă toate situațiile în care o persoană utilizează simbolurile în discuție fără scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității.
La modul concret, Curtea a decis că agenții statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol și să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancționarea pentru utilizarea unui simbol urmărește realizarea vreunui scop legitim. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancțiunii, instanțele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporțională cu gravitatea faptei”, notează sursa citată.
În acest sens, Curtea s-a bazat și pe jurisprudența Curții Europene referitoare la simbolurile care au mai multe semnificații. Curtea Europeană a subliniat că interzicerea generală a acestora, fără a se ține cont de circumstanțele particulare ale utilizării lor (cine le folosește și în ce scopuri), constituie o ingerință excesivă în exercițiul dreptului la libertatea de exprimare.
De asemenea, Curtea informează că a efectuat o analiză de drept comparat a legilor adoptate recent de unele state cu privire la interzicerea utilizării unor simboluri care ar putea fi asociate cu invazia Federației Ruse în Ucraina. „Curtea a constatat că în majoritatea statelor care au interzis aceste simboluri, inclusiv în Ucraina, legea reclamă constatarea unui scop (e.g utilizarea simbolului în contextul justificării agresiunii armate împotriva Ucrainei sau a altor ostilități) (a se vedea §§ 16-22 din Hotărârea nr. 9 din 11 aprilie 2023)”.
În plus, Curtea subliniază că legislatorul nu este împiedicat să aplice liniile directorii ale acestei hotărâri și să adopte „alte reglementări clare, coerente și care oferă posibilitatea analizării circumstanțelor particulare ale fiecărui caz” atunci când sunt interzise simbolurile asociate cu invazia din Ucraina sau când o persoană este sancționată pentru utilizarea lor.
ZdG a scris anterior că CC a R. Moldova a decis că panglica bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe” poate fi purtată și confecționată pe teritoriul țării, cu condiția ca aceasta să nu fie utilizată pentru a justifica sau glorifica acțiunile de agresiune militară, crimele de război sau crimele împotriva umanității.
Hotărârea a fost pronunțată pe 11 aprilie și a fost luată în urma examinării sesizărilor unor deputați socialiști, care au cerut verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind contracararea activității extremiste.
În primăvara anului 2022, deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Adrian Lebedinschi și Grigore Novac, au depus la Curtea Constituțională două sesizări prin care au solicitat exercitarea controlului constituționalității și suspendarea Legii pentru modificarea Codului contravențional al R. Moldova, adoptată în lectura a doua la 14 aprilie 2022, care se referă la interzicerea simbolurilor agresiunii ruse asupra Ucrainei – „V”, „Z” și panglica bicoloră negru – oranj, numită și panglica „Sfântul Gheorghe”.
Potrivit modificărilor aprobate de Parlamentul în primăvara anului 2022, cetățenii care „glorifică” aceste simboluri riscă amenzi de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore. Persoanele juridice și cu funcții publice riscă amenzi de la 9 000 până la 18 mii de lei.
Mai exact, a fost interzisă confecționarea, vânzarea, deținerea, în vederea răspândirii, și utilizarea în public a atributelor și simbolurilor ce sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității, precum și a propagandei sau glorificării acestor acțiuni.
