Cum reacționează autoritățile la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție?
Un studiu lansat la 5 mai 2021 în cadrul unui eveniment online, organizat de Asociația Presei Independente (API) și Transparency International (TI) Moldova arată că, în unele cazuri, instituțiile publice din domeniul luptei cu corupția au reacționat la anchetele jurnalistice și au pornit proceduri de control, în altele însă nu a urmat nicio reacție sau reacția a fost discreționară și conjuncturală, în funcție de realitatea politică.
Autorii cercetării – jurnaliștii Viorica Zaharia (MoldovaCurata.md) și Victor Moșneag (Ziarul de Gardă), au analizat felul în care autoritățile anticorupție au reacționat la faptele descrise în 19 investigații jurnalistice profesioniste la teme de corupție și integritate publicate în perioada august 2019 – decembrie 2020 de către Centrul de Investigații Jurnalistice, Ziarul de Gardă, RISE Moldova și MoldovaCurata.md.
19 reacții din 19 investigații analizate. 10 controale ale ANI sunt în derulare
Autorii studiului au constatat o disponibilitate mai mare decât în perioadele anterioare din partea Autorității Naționale de Integritate (ANI) de a verifica și a porni controale în baza investigațiilor jurnalistice. Astfel, în toate cazurile monitorizate a urmat o reacție, fie a ANI care s-a autosesizat, fie a altor instituții de stat. Însă eficiența acestor controale nu poate fi evaluată deocamdată, deoarece cea mai mare parte a controalelor sunt încă în derulare.
Dintre cele 19 controale inițiate în urma publicării celor 19 investigații jurnalistice, 10 se află în derulare, 3 – la etapa de verificare prealabilă, iar în 3 cazuri au fost emise decizii de sancționare: două acte de constatare ale ANI (Deputatul Alexandr Nesterovschi – incompatibilitate de funcții și angajata ARM Floarea Dimitriu – conflict de interese) și o prescripție a Inspecției Financiare de eliminare a iregularităților constatate la Consiliul Raional Criuleni (cazul Oleg Ogor).
Alte două sesizări din oficiu inițiate de ANI, cazurile Alexandr Stoianoglo (procuror general) și Anatolie Pahopol (judecător) au fost respinse de Inspectoratul de Integritate, prin urmare, nu s-au soldat cu începerea unui control. În cazul lui Serghei Demcenco, director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, ANI a efectuat controlul înainte de investigație și a emis un act de constatare prin care a constatat lipsa abaterilor de la lege.
Trei funcționari vizați în investigații jurnalistice sunt urmăriți penal. Doar unul, ca urmare a dezvăluirilor presei
Trei dintre funcționarii vizați în cele 19 investigații jurnalistice au ajuns subiecți ai cauzelor penale. Doar unul însă figurează în acel dosar penal pentru faptele descrise în investigația „Drumuri bune pentru primar”, anchetă în care este vizat primarul comunei Dancu, Vladimir Pretuleac, care a deviat proiectul drumului care urma să fie construit în satul pe care-l conduce, astfel încât drumul să treacă prin fața casei sale. Dosarul penal a fost deschis după o sesizare depusă de o persoană terță, în urma apariției anchetei.
După investigațiile jurnalistice a urmat o singură demisie pe motive care includ și faptele descrise în investigație, însă ea a survenit abia după ce alte instituții ale statului au pornit controale. Este cazul lui Oleg Ogor, fost vicepreședinte al raionului Criuleni, vizat într-o anchetă a portalului anticoruptie.md. Jurnaliștii au arătat că din Fondul de rezervă al raionului Criuleni au fost plătiți, în aprilie 2020, 170.000 de lei firmei vicepreședintelui raionului Oleg Ogor pentru cazarea medicilor care lucrau în secția COVID-19. Oleg Ogor făcea parte atunci atât din Consiliul de administrare al Spitalului Raional Criuleni, cât și din Comisia Raională pentru Situații Excepționale. Din cele 19 investigații analizate în studiu, nouă au fost scrise de reporterii ZdG și au vizat averile și interesele politicienilor sau ale judecătorilor sau procurorilor.
10 investigații cu impact publicate în ultimii cinci ani: Autoritățile anticorupție au reacționat discreționar
Studiul conține și o retrospectivă a reacției autorităților în cazul a 10 investigații publicate în ultimii cinci ani, vizând persoane-cheie din instituții publice care au comis fapte ilegale sau la limita legalității. Autorii au constatat că autoritățile anticorupție au reacționat discreționar la investigațiile jurnalistice, preponderent conjunctural, în funcție de realitatea politică. În multe cazuri (judecătorii Melniciuc și Sternioală), cauzele penale bazate pe informațiile din investigațiile jurnalistice au fost pornite abia după ce au avut loc schimbări la nivel politic.
În cazul fostului președinte al PDM, Vladimir Plahotniuc, informațiile din investigații au fost confirmate la aproape un an după ce politicianul a fugit din țară, iar partidul său a pierdut guvernarea. Sunt extrem de rare cazurile când persoanele responsabile de proasta gestionare a banilor publici sau înstrăinarea patrimoniului public ajung în fața justiției, iar prejudiciile materiale nu sunt recuperate.
O excepție este readucerea în proprietatea statului a unor imobile privatizate ilegal, inclusiv a fostei cantine a Guvernului, însă în alte cazuri, printre care construcția complexului sportiv de la Rezina, pentru care s-au cheltuit fără nicio finalitate 13 milioane de lei, fondurile nu au fost recuperate și nici nu se fac demersuri în acest sens, iar persoanele cu funcții de răspundere care au permis risipa banilor publici nu au fost sancționate.
„Într-un mediu sănătos, jurnalismul de investigație poate fi un instrument foarte important pentru organele de drept”
La evenimentul public de prezentare a studiului au participat peste 40 de persoane, inclusiv jurnaliști, experți anticorupție și reprezentanți ai instituțiilor anticorupție. Cornelia Cozonac de la Centrul de Investigații Jurnalistice, Vladimir Thoric de la RISE Moldova și Liuba Șevciuc din echipa Cu Sens au relatat despre experiența de după publicarea investigațiilor, inclusiv despre reacția selectivă a autorităților, dar și despre insuficiența instrumentelor de verificare a bunurilor de peste hotare ale persoanelor din R. Moldova bănuite de corupție. Este regretabil că, în locul reacției adecvate din partea autorităților, în unele cazuri jurnaliștii de investigație sunt intimidați cu procese de judecată, intentate de persoanele vizate în materialele jurnalistice, au remarcat aceștia.
„Cu siguranță, lucrul pe care-l fac jurnaliștii de investigație este unul important, chiar dacă reacția autorităților nu este cea scontată. Totuși, lucrurile se schimbă, iar autoritățile au devenit mai receptive, asta arată și studiul dvs. Când vorbim despre colaborarea organelor de anchetă cu jurnaliștii, trebuie să ținem cont și de aspectele specifice ale tehnicii de investigație penală, bazate pe anumite standarde probatorii înalte. Nu generalizez, dar uneori există experiențe negative lăsate de alți jurnaliști care fac materiale la comandă, ceea ce pune pată pe jurnaliștii onești”, a precizat și Eduard Varzar, adjunctul procurorului-șef de la Procuratura Anticorupție.
Kevin Lanigan, consilier superior pentru justiție la Ambasada SUA în R. Moldova, Secția Justiție Penală și Aplicarea Legii, precum și fost procuror în statul Arizona, a dat câteva exemple din practica americană când procurorii au investigat cazuri de corupție după investigațiile jurnalistice. „Nu am văzut un studiu de acest fel în SUA, care ar face legătura dintre jurnalismul de investigație și acțiunile autorităților anticorupție, apreciez această realizare importantă. Sunt fost procuror și am investigat cazuri de corupție și abuz în serviciu, care au ajuns în atenția noastră prin intermediul investigațiilor jurnalistice. Jurnalismul de investigație, indiferent despre ce țară vorbim, SUA sau Republica Moldova, trebuie să fie bun oriunde, iar într-un mediu sănătos, jurnalismul de investigație poate fi un instrument foarte important pentru organele de drept și alți actori anticorupție”, a declarat Lanigan.
Studiul este al treilea de acest fel, după cele realizate în 2017 și 2019. Studiul „Reacția autorităților la investigațiile jurnalistice pe teme de integritate și corupție” poate fi descărcat de pe paginile web ale Asociației Presei Independente (API) și Transparency International Moldova.
