Cum a fost anul 2020? Ce așteptări avem de la 2021? Experți în sănătate, economie, politică, educație, cultură au răspuns pentru cititorii Ziarului de Gardă
directoare executivă a
Transparency International-
Moldova
ZdG a discutat cu mai mulți experți în sănătate, economie, politică, educație sau cultură pentru a face o retrospectivă a anului care se încheie, dar și câteva previziuni pentru anul 2021.
2020: Populația zdrobită de COVID, sărăcie și incertitudine în viitor, tot mai activ se opune acestui sistem
Anul 2020 a fost foarte controversat. În sfârșit, și instituțiile judiciare au declarat despre capturarea statului în 2014-2019. Pe de altă parte, noii guvernanți au preluat schemele criminale de conducere, iar Parlamentul a făcut „o surpriză de Crăciun” societății, scoțând de sub masă un pachet de legi care contravin interesului public, zădărnicind activitatea ANI, preluând controlul asupra SIS și încercând să revină la facilitarea magazinelor duty-free. Doar circa jumătate din acțiunile Planului de implementare a Strategiei Naționale pentru Integritate și Anti-corupție au fost implementate integral, dar ceea ce nu este finalizat, nu aduce rezultate. Din cele 18 recomandări din runda IV-a a evaluării GRECO ce țin de prevenirea corupției în rândurile deputaților, judecătorilor și procurorilor, doar 4 au fost implementate integral. Și mai rău stăm la capitolul pedepsirea beneficiarilor finali ai fraudei din sistemul bancar. În acest an s-a făcut o încercare de a modifica însăși noțiunea de beneficiari finali, compromițând, a câta oară, întreg procesul de recuperare a banilor furați. Cu “mâna ușoară” a președintelui Dodon, R. Moldova era cât pe ce să pășească într-o capcană financiară, prin semnarea cu Federația Rusă a unui acord de împrumut a 200 de milioane dolari. Numeroase scandaluri cu „culioace”, studii ale copiilor demnitarilor de rang înalt achitate de persoane/companii private, călătoriile libere ale lui Plahotniuc prin preajma Moldovei – nici unul nu au consolidat încrederea populației în dorința celor sus-puși de a schimba situația. Populația zdrobită de COVID, sărăcie și incertitudine în viitor tot mai activ se opune acestui sistem, cerând alegeri parlamentare anticipate.
2021: Avem speranțe în alegeri libere, democratice, participative, care vor aduce în prim-plan persoane integre
Ca de obicei, încercăm să fim optimiști: avem o Curte Constituțională care a demonstrat capacitatea de a spune NU unor interese private. Avem un președinte nou, pro-european care, sperăm, va pune în prim-plan securitatea statului R. Moldova și combaterea corupției – celui mai mare dușman al R. Moldova, nu va promulga legi controversate, nu va promova judecători corupți. Avem un popor care, pentru prima dată, nu a votat pentru promisiuni populiste, înțelegând că, pe gratis, cașcaval poate fi doar în cursa de șoareci. Avem speranțe în alegeri libere, democratice, participative, care vor aduce în prim-plan persoane integre, bine intenționate, capabile de a conduce un stat într-un parcurs European. Rămâne o nimica toată – să o facem.
2020: Lipsa de legitimitate a Parlamentului s-a transformat într-o lovitură de stat organizată de câteva clanuri corupte, cu suportul curatorilor din afară
În linii mari, putem spune că 2020 a fost marcat de trei crize: epidemiologică, în agricultură, determinată de secetă, și cea legată de legitimitatea parlamentară. Măsurile luate în contextul de COVID-19 au demonstrat că guvernarea nu știe și nu poate face față acestei crize. Scuza a fost simplă: sunt țări mai bogate în care lucrurile stau mai prost. Criza epidemiologică și agricolă a avut un impact puternic asupra produsului intern brut, acesta reducând-se cu circa 7%. Suportul Guvernului, oferit cetățenilor și afacerilor pentru depășirea urmărilor acestor două crize, a fost unul nesemnificativ, prost gândit și prost implementat. Pe tot parcursul anului, s-a intensificat lipsa de legitimitate a Parlamentului, care spre sfârșitul anului s-a transformat, de fapt, într-o lovitură de stat organizată de câteva clanuri corupte, cu suportul curatorilor din afară. Ultima criză este cea mai gravă și periculoasă, care poate pune capăt aspirațiilor de a construi o societate modernă, transformarea într-un stat semi-dictatorial, cu riscul de a pierde chiar și independența. Totodată, în 2020, prin alegerile președintelui, putem remarca succesul forțelor democratice și naționale și sperăm să fim martori la anihilarea, cel puțin, parțială a abuzurilor Parlamentului de către Curtea Constituțională.
2021: Dorința PSRM+Sor de a păstra puterea cu orice preț va axa Guvernul pe măsuri populiste
Economia R. Moldova va fi marcată de consecințele crizei epidemiologice, care va continua și în 2021. De asemenea, va continua și criza legată de legitimitatea Parlamentului, care va crea un șir de constrângeri privind dezvoltarea economică. Incertitudinea privind alegerile parlamentare și dorința PSRM+Sor de a păstra puterea cu orice preț va axa Guvernul pe măsuri populiste, care pot fi extrem de periculoase nu doar pentru situația imediat următoare, dar în special pentru viitor. Exacerbarea acestor acțiuni ne va aduce pe muchia unei crize sociale și de securitate. În condițiile lipsei unei noi crize în 2021 și evitarea ruperii definitive de partenerii de dezvoltare, în anul viitor ne putem aștepta la o creștere economică de 3%-4%. Trebuie să ținem cont, însă, de faptul că anul 2021 nu va prelua efectele integrale ale deciziilor proaste din 2020 și 2021. Marea problemă a anului 2021 este pierderea ireversibilă a oportunităților de dezvoltare. R. Moldova a pierdut din capacitatea de competitivitate, astfel a creat premisele unei sărăcii și mai pronunțate în viitor.
2020: Momentul în care Igor Dodon a ieșit în fața presei și ne-a dat de înțeles că nu va renunța la „moștenirea sa politică”, la statut, la privilegii
În opinia mea, una dintre cele mai complexe situații politice din 2020 pentru R. Moldova au fost alegerile prezidențiale, iar ca să fiu foarte precisă, atunci anume turul doi al alegerilor prezidențiale. Este vorba de momentul în care Igor Dodon a ieșit în fața presei și ne-a dat de înțeles că nu va renunța la „moștenirea sa politică”, la statut, la privilegii, etc. Acela a fost momentul în care a transmis și celor care l-au votat, și celor care nu l-au votat, că bătălia va continua și va fi una extrem de dură. Ulterior, am fost cu toții martorii promovării acestei „moșteniri politice”, una în care liniile roșii nu au nicio valoare pentru interesele naționale. Au mai fost votate legi controversate în R. Moldova, unele dintre ele chiar noaptea. Dar, cred că acum actorii politici ai țării au arătat cât de multă nevoie are sistemul de asanare, de reechilibrare și de voință, pentru a-și conștientiza statutul de reprezentanți ai cetățenilor și nu de „aleși” ai poporului.
2021: Unii vor declara că își doresc anticipate, dar vor face tot posibilul ca acestea să nu aibă loc
Anul 2021 va fi unul extrem de dificil, atât din punct de vedere socio-economic, cât și din punct de vedere politic. Din punct de vedere politic, nu se va întâmpla nimic altceva decât transferul luptelor politice din anul 2020 în anul 2021. Și cred că lucrurile sunt destul de simplu de explicat: unii vor declara că își doresc anticipate, dar vor face tot posibilul ca acestea să nu aibă loc. Deja suntem martorii unui asemenea scenariu. Totuși, va trebui să privim foarte atent la domeniul economic, la provocările prin care va trece economia națională, ca să facă față presiunii impuse de deputații din parlament prin votarea unor legi atât de importante, precum politica fiscală și politica bugetară. Adăugăm la acestea riscurile asociate pandemiei și obținem un tablou destul de trist pentru perspectivele anului 2021.
2020: A fost crucial să realizăm două lucruri aparent incompatibile în pandemie
În anul care pleacă a fost crucial să realizăm două lucruri aparent incompatibile în pandemie: să asigurăm un proces educațional cât mai aproape de situația normală, protejând totodată sănătatea elevilor și profesorilor. A fost important să menținem rezistența sistemului educațional prin respectarea principiilor de bază ale funcționării în siguranță a instituțiilor de învățământ. Credem că au fost importante următoarele aspecte: asigurarea unui spațiu educațional și a unui mediu protejat; dezvoltarea unei culturi a încrederii, care înseamnă respectarea disciplinei, a atitudinii etice și cea de respect pentru profesori, elevi, părinți și existența unei informări corecte și continue; dezvoltarea educației digitale ca o premisă pentru o școală modernă și sincronă cu cerințele timpurilor; includerea tuturor copiilor, elevilor și a studenților în procesul educațional. Și, cea mai importantă, protejarea sănătății copiilor, elevilor, studenților, a cadrelor didactice și a personalului instituțiilor de învățământ.
2021: Anul care vine va deschide modalități miraculoase de învățare pentru profesori, elevi și studenți
Prima întrebare la care căutăm răspuns este când vom reveni la normal – sau aproape la normal. În context, ne va preocupa restabilirea stării din perioada pre-COVID. Evident, vom continua să evoluăm cu cele învățate prin pandemie sau să transformăm instituțiile prin aplicarea de noi cunoștințe și soluții tehnologice care să ne ajute ecosistemul. Astfel, vom deveni mai puternici și mai potriviți pentru viitor. 2021 va fi anul inovațiilor în modalitățile de învățare. Asupra educației va influența cea de-a patra revoluție industrială – sau Industria 4.0 – care transformă economiile, locurile de muncă și chiar societatea în care trăim, încorporând tehnologii inteligente. Prin urmare, trebuie să ne readaptăm acestor situații, iar instituțiile de învățământ vor trebui rapid să se adapteze și să-și remodeleze curricula. Acest lucru necesită atât alegeri tehnologice atente, cât și o abordare proactivă a proiectării învățării. Va fi o fuziune deliberată a învățării fizice și digitale cu tehnologiile educaționale alese în mod intenționat, concepute pentru a spori calitatea studiilor. Pentru învățământul superior, va apărea o nouă platformă de învățare omniprezentă și va constitui acea evoluție pe care o așteptam demult, fiind baza învățământului de tip blended learning de care în occident se folosesc deja.
Anul care vine va deschide modalități miraculoase de învățare pentru profesori, elevi și studenți, care vor obține avantajele unei abordări revoluționate a educației. Noile mijloace educaționale vor fi mai rapide, mai tehnologice și mai promițătoare. Generația viitoare va învăța prin programe educaționale globale avansate, captivante, bazate pe tehnologie.
2020: Am explicat și scris scrisori într-o fericire caniculară
Anul 2020 a început foarte bine. Era, după primele două luni, primul an în care editura își revenea după criza din 2008. Noi am simțit criza de atunci printre primii, începând cu octombrie 2008, când vânzările au scăzut cu 25 la sută, comparativ cu octombrie anul precedent. Pentru noi a fost nevoie de 12 ani pentru a reveni la volumul de atunci. După Noaptea Cărților Deschise, din martie, a fost un reportaj tv despre măsurile luate de transportatorii publici cu eventuala pandemie. Cred că era 13 martie. Ni se prezenta cum troleibuzele sunt dezinfectate: cu apă, o cârpă și un lighean. Am sunat lucrătorii Editurii Cartier și i-am rugat să rămână acasă. Apoi a fost decizia autorităților privind prima carantină. Promisiunea publică a primarului Ceban că agenții economici nu vor achita chiria pentru cele două luni de carantină. Apoi, scrisoarea privată a aceluiași primar în care eram informați că ne amâna plata chiriei, dar va trebui s-o achităm și pentru cele două luni de carantină. În mai, cred, în plină carantină, ANSP, organul public din prima linie anti-Covid, a venit cu o inițiativă legislativă de modificare a condițiilor sanitare pentru cărțile pentru copii și manuale. Era o încercare voalată de cenzură sanitară. Două luni am scris scrisori, explicații, note informative. ANSP lupta aprig și cu Covidul, și tot atât de aprig, poate chiar cu mai mult zel, cu editorii. Apoi a fost o încercare a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să modifice Regulamentul de aprobare a manualelor: autorii, numele editurii să lipsească de pe copertă, dar numele ministerului să fie mare și frumos, dacă se poate, chiar mai mare decât numele obiectului, iar fiecare manual să înceapă cu simbolica de stat și cu imnul R. Moldova, pentru a spori nivelul de patriotism. Am explicat și scris scrisori într-o fericire caniculară. Structurile statului au avut o grijă deosebită față de noi, editorii, ne-au ocupat cam tot timpul. În timpul liber am scos cărțile din programul nostru editorial, rectificat, mult aerisit, mult amânat.
2021: În R. Moldova, niciodată nu știi când, de unde și cum apare pandemia
„Nu spera și nu ai teamă”, în R. Moldova, niciodată nu știi când, de unde și cum apare pandemia. Poate fi sanitară, poate fi socială, poate fi economică, poate fi politică. Un singur lucru e cert, pandemia culturală ne va ocoli. Este unica constantă. Sunt optimist.
2020: La fiecare 3 minute se infectează câte o persoană de COVID-19
Infecția COVID-19 a căpătat o răspândire pandemică într-o perioadă scurtă de timp, devenind problema prioritară de sănătate publică. Actualmente, determinăm un indice cumulativ de peste 76 mln cazuri la nivel mondial și 1,6 mln de decese. La nivel mondial, la fiecare 20 de secunde decedează câte o persoană ca urmare a complicațiilor survenite în urma infecției de COVID-19. Virusul SARS-CoV-2, pe parcursul acestor 12 luni, a suferit peste 25 de mutații, determinând o transmisibilitate înaltă în rândurile populației, care s-a dovedit a fi extrem de receptivă față de acest virus. Răspândirea infecției cu o intensitate rapidă a fost determinată în toate țările lumii, indiferent de nivelul economic al țării sau nivelul de pregătire a sistemului de sănătate. O creștere intensă comunitară se evidențiază și în R. Moldova, cu peste 133,3 mii de cazuri de îmbolnăviri și 2,7 mii de cazuri de decese. Creșterea numărului de persoane infectate a contribuit direct la sporirea numărului de decese, ajungând la peste 20 decese pe zi. Procesul epidemic al infecției este menținut, în mare parte, de persoanele asimptomatice care au o contagiozitate la fel de înaltă ca și persoanele cu semne clinice severe de boală. La fiecare 3 minute se infectează câte o persoană de COVID-19. În dinamică, s-au evidențiat curbe de creștere și scădere a morbidității determinate de măsurile de prevenire și control, ca răspuns la această infecție, dar și de gradul de vigilență a populației generale vis-à-vis de respectarea acestor măsuri.
2021: Pentru a ajunge la imunitatea colectivă de 70% este nevoie de cel puțin încă 3 ani
În 2021, situația epidemiologică va evolua în funcție de respectarea măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS-CoV-2, nivelul imunității colective postinfecțioase și imunitatea postvaccinală. Virusul SARS-CoV-2, odată apărut pe pământ, nu va dispărea în curând, fără ca populația să dezvolte o imunitate colectivă de peste 70%. Procesul epidemic în cazul maladiilor infecțioase are o capacitate de autoreglare, fără intervenția noastră în evoluția bolii, dar impactul medical și social va fi unul dezastruos, care poate determina un număr excesiv de îmbolnăviri și decese. Un astfel de exemplu îl avem în Suedia, unde creșterea cazurilor de îmbolnăvire nu a fost controlată prin aplicarea măsurilor de prevenire, în scopul dezvoltării imunității colective. Până în prezent, imunitatea colectivă în Suedia este de 30%, cu un număr mare de îmbolnăviri și decese. Pentru a ajunge la imunitatea colectivă de 70% este nevoie de încă de cel puțin 3 ani, perioadă care se va solda cu pierderi umane excesive. Pentru a reduce timpul de formare a imunității colective față de virusul SARS-CoV-2 este planificată vaccinarea populației. Timp de 6-8 luni, vaccinul va determina reducerea evidentă și continuă a numărului de cazuri înregistrate. Pe parcursul anilor, vaccinarea populației a demonstrat că este singura măsură care poate preveni contaminarea populației cu diferite virusuri sau bacterii.
2020: Orice „revoluție” poate începe cu tractoarele pe scările Parlamentului, dar trebuie încheiată și câștigată în cabina de vot
Anul 2020 a adus Moldova pe locul nouă în topul celor mai mari producători și exportatori de mere din lume, raportat la cap de locutor, pe locul 3 la exportul de struguri de masă. Este dovada vie a faptului că oamenii au avut curaj, perseverentă și au investit în livezi și podgorii superintesive. Tot anul 2020 ne-a adus zeci de medalii la concursurile internaționale de vinuri. Deși a fost un an dificil din cauza condițiilor provocate de pandemie, pentru prima dată prunele moldovenești au intrat pe piața din Elveția, au cucerit o nouă cotă de piață în Franța și Germania. Agricultura noastră îți oferă de multe ori și motive de mândrie, nu doar un sentiment de tristețe. Mândria vine din performanță, tristețea de la modul în care ești tratat de autorități. Te întrebi de ce agricultorul din satul Sculeni, România, a beneficiat de 300 de euro per hectar pentru compensarea pierderii din cauza secetei, iar agricultorul din satul Sculeni, R. Moldova, este lăsat să moară? Sigur că răspunsul „DE ATÂTA” poate provoca doar un zâmbet ironic, dar nu poate genera soluții. Sigur că vor mai fi ani secetoși și plini de probleme și în viitor. Ideea este că atunci când te bate natura, autoritățile trebuie să te protejeze cu toate mecanismele și instrumentele de care dispune. Există vreo șansă ca agricultura Moldovei să se ridice în picioare și să meargă alături de cele ale țărilor civilizate? Da! Doar că toți trebuie să înțelegem un lucru extrem de simplu. Orice „revoluție” poate începe cu tractoarele pe scările Parlamentului, dar trebuie încheiată și câștigată în cabina de vot.
2021: Chiar dacă, din cauza secetei, nu a crescut buruian, oamenii te imploră să le dai ceva de muncă, deoarece altfel nu au ce pune pe masă
Dacă autoritățile nu vor aplica măsuri de sprijin a agriculturii, criza în anul care vine se va aprofunda, iar bugetul public național va rata nu miliarde, dar zeci de miliarde de lei din cauza declinului din cea mai mare ramură a economiei Moldovei. Viața celor care locuiesc în sate depinde exclusiv de agricultură. Sunt triste relatările celor care iau în chirie terenuri agricole pentru creșterea cerealelor, când povestesc cum le vin oamenii în vârstă pe la porți și se roagă să le fie dată cota de grâu, porumb, floarea soarelui, pentru că nu au cu ce să-și crească păsările de pe lângă casă. Te ia cu rece în spate când auzi cum oamenii te roagă să le dai să prășească sub butuci, chiar dacă din cauza secetei nu a crescut buruian, ei te imploră să le dai ceva de muncă, deoarece altfel nu au ce pune pe masă. Dar cel mai tare doare atitudinea autorităților responsabile de domeniu, zeflemeaua cu care tratează ei producătorii agricoli, numindu-i oligarhi. Oligarhia are de a face cu imperiile media, cu monopolul la exportul de metale, cu afacerile în zone offshore cu energie, gaze, medicamente și anabolizante, nu și cu balega din grajduri și cu noroiul de pe deal. Autoritățile se pricep de minune să antagonizeze societatea, spunându-le oamenilor că agricultura este un simplu business și că agricultorii vor să ia de la gura medicilor, a profesorilor sau a pensionarilor. Nimic mai fals! Agricultorii ani la rând au subvenționat economia Moldovei. Doar acciza pentru tona de motorină, care se folosește preponderent în agricultură, este de 2508 lei. Ei au achitat TVA la importul de stropituri și chimicale, au dat plusvaloare pe întreg lanțul economic, începând de la transport și până la industria ambalajului de sticlă și carton.
autorul cărții „Istorii din străinătate”
2020: Aș declara acest an „Anul lucrătorilor medicali” pe tot mapamondul
Anul care pleacă a fost un an greu pentru noi toți, dar în special pentru cei care lucrează în sistemul de sănătate. Eu aș declara acest an „Anul lucrătorilor medicali” pe tot mapamondul. Ei au fost cei care au stat pe baricade zi și noapte ca nouă să ne fie bine. Pentru noi, cei din diasporă, a fost anul în care nu ne-am văzut mamele. Anul în care mii dintre noi s-au ales cu biletele de zbor anulate și nu am reușit să revenim acasă. Anul în care am stat izolați și mulți nu și-au văzut copiii, părinții, rudele, nu am avut ocazia să-i strângem în brațe, să ne revedem locurile de baștină. Pentru R. Moldova, pe plan social și politic, a fost un an dezastruos: sistem medical în colaps, justiție care, în loc să-i închidă pe tâlhari, i-a eliberat, corupție la tot pasul, parlament care ia decizii noaptea, ca hoții, alianțe dubioase, traseism politic cât cuprinde și lista poate continua. Poate, singura veste bună a anului 2020 au fost alegerile prezidențiale din noiembrie și mobilizarea extraordinară a diasporei. Pe timp de pandemie, ploaie și frig, diaspora a ieșit masiv și a votat în proporție de peste 90% pentru schimbare. O mobilizare excepțională despre care unii vorbesc cu laudă și mândrie, iar alții inventează teorii ale conspirației. Într-un cuvânt, ceva bun de pus la icoane și de povestit peste ani nepoților.
2021: Dacă ne vaccinăm în 2021, să nu uităm și de vaccinul bunului simț
Anul care vine nu poate fi altfel decât un an plin de speranțe. Anul în care vom scăpa de pandemie, un an cu noi schimbări și provocări. Sperăm că, în anul 2021, vom putea veni cu toții acasă, la părinți și la rude. Sperăm să revenim la „normalitatea” pe care, până nu demult, nu am apreciat-o. De asemenea, ne punem speranțe ca președinta noastră nou aleasă să-și intre în drepturi și să facă schimbările promise, schimbările de care este atât de însetată societatea noastră. Iar aceste mici schimbări să aducă după sine alte schimbări în politică și, ca un bulgăre mic de zăpadă rostogolit pe drumul speranțelor, să tot crească și să crească până, în sfârșit, vom avea o clasă politică curată și o societate prosperă. Prin urmare, următorul pas important imediat după sărbătorile de iarnă trebuie să fie alegerile parlamentare anticipate. Actualii parlamentari nu ne reprezintă, sunt vânduți cu tot cu izmene altor stăpâni și altor interese. Se vede limpede, de la distanță, chiar și după sticla ecranului, fețele lor arogante, mincinoase și frustrate de tot ce li se întâmplă. Se vede ușor că unora nu le convine ce li se întâmplă, că le este rușine de ei, dar sunt nevoiți să joace acest joc mizerabil de păpușari. Dar să fii laș nu este o scuză, ci este un semn că a venit timpul să plece. Sperăm că, în 2021, vom scăpa de viruși, de virusul COVID-19, de cei de la judecătorie, procuratură, și de cei din parlament. Iar dacă ne vaccinăm în 2021, să nu uităm și de vaccinul bunului simț, al dragostei de frate, de unitate și al celor 7 ani de-acasă.
Pentru conformitate, A.G.
