Cu ajutorul „Pidtrimka”, unii copii refugiați au învățat pentru prima dată să scrie cuvântul „mama”

Serviciul mobil de asistență psihosocială a refugiaților „Pidtrimka” implementat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) ajută copiii și familiile acestora să revină la „normalitate”. Prin intermediul diferitor activități educaționale și distractive pentru copii, dar și de prevenire a abuzului față de copii și dezvoltare a abilităților în creșterea fără violență a copiilor pentru adulți, refugiații află și învață lucruri noi.

La unele centre de plasament pentru refugiați din Chișinău, câțiva copii, care au fugit împreună cu părinții sau rudele lor de ororile războiului, învață să-și scrie numele și cuvântul „mama”. Fie că nu au avut oportunitatea să fie încadrați la studii în orașele din care provin, Odesa, Nikolaev sau Zaporojie, sau nu li s-a permis să o facă, cum este în cazul unor copii de etnie romă. 

„Pidtrimka” – asistență psihosocială pentru copiii și maturii refugiați indiferent de sex, vârstă, etnie și religie

Ehteandru, un băiat de 14 ani, care a venit împreună cu părinții săi din Odesa, încă în luna martie, a învățat pentru prima dată să-și scrie numele său, aici la Centrul pentru Refugiați, ajutat de pedagogii din cadrul serviciului „Pidtrimka”.

„El vine și ne roagă să îl învățăm cum se scriu literele, pentru că nu a frecventat școala. Atunci noi îi propunem diferite fișe și modele educaționale din manuale, pentru a se ghida de ele. Scria zilele trecute litera „A” de mână și o făcea cu o atâta străduință, încât împreună cu colegele mele eram mândre de el”, relatează Aliona Guțul, pedagogă în cadrul serviciului mobil „Pidtrimka” din regiunea Centru.

Aceeași rugăminte a avut-o și Malina, o fetiță de 12 ani din Odesa, care pe lângă dorința de a învăța să scrie și să citească, era dornică să meargă la școală. Astfel, părinții ei, ajutați de o organizația de caritate, și-au trimis fiica la studii, într-o instituție de învățământ din Chișinău.

„Ea deja merge la școală, a insistat foarte mult, cu toate că părinții ei de la început nu voiau să o înmatriculeze la școală. Ne ruga mai tot timpul să îi arătăm cum să-și scrie numele, sau cum să scrie „mama”. Probabil prin faptul că merge la școală și-a îndeplinit visul cel mai mare”, povestește Rodica Vasilachi, o altă pedagogă de la „Pidtrimka”.

Rodica Vasilachi povestește că deschiderea copiilor pentru aceste activități se datorează lucrurilor noi pe care le văd și le învață aici. „Sunt niște copii deschiși cu noi din motiv că nu au participat anterior în astfel de activități și ei văd în ceea ce facem noi ceva interesant și bun pentru ei. Uneori ne spun „noi nu am mai fost la grădiniță, dar aici tot este grădiniță, voi sunteți educatoarele noastre”. Ei au încredere în noi”, afirmă pedagoga.

Victoria Ioniță, coordonatoare la nivel național a serviciului mobil de asistență psihosocială „Pidtrimka”, implementat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), susține că scopul serviciului mobil este de a acorda asistență psihologică și socială prin diverse activități interactive, atât pentru copii, cât și pentru maturi indiferent de sex, vârstă, etnie și religie.

„Prin intermediul echipelor mobile realizăm diverse Programe structurale atât cu copii, cât și cu părinții sau îngrijitorii acestora pentru a exclude violența, a preveni orice tip de abuz asupra copiilor. Printre programele desfășurate de „Pidtrimka”, se numără câteva programe destinate copiilor: „TeamUp”, „Kiko și Mâna”, „În drum spre casă”, „12 PLUS”. Adolescența în siguranță”, dar și programe de educație parentală: „Fără Palme și Abuz” și „CONECT. Adolescența pe înțelesul părinților”. Avem, desigur, și alte activități îndrăgite de copii, cum ar fi „Art Clubul” sau jocurile de masă, unde copiii pot elabora creații manuale, desen, lectura și care se realizează de cele mai multe ori în grup”, a menționat Victoria Ioniță.

Aliona Guțul, pedagogă la „Pidtrimka”, spune că activitățile de la Centrul de plasament pentru refugiați au rolul să le dezvolte o serie de abilități beneficiarilor. „Împreună cu colegele mele, punem în aplicare mai multe activități ca să-i putem ajuta pe copii și să le dezvoltăm mai multe abilități, cum ar fi comunicarea prietenoasă, abilitatea de a accepta opinia altora și altele. Unul dintre programele pe care le pun în aplicare, prin diverse exerciții dinamice, este programul „Team-Up”, în care abordăm opt teme psihosociale, cum ar fi prietenia, asertivitatea, bullying-ul, respectul, reacțiile la stres etc”, menționează pedagoga.

„Asta a făcut copilul meu? Dar copilul meu poate să facă așa ceva?”

Un aspect cu care s-au confruntat educatorii serviciului mobil este cel educațional. „Adesea avem activități în care copiii desenează sau confecționează ceva și ne roagă să le scriem pe lucrări „pentru mama mea dragă” sau „de la Malina”, „de la Monica”. Unii copii nu știu să scrie sau să citească, dar sunt atât de atenți în momentul în care le scriem pe foaie ceea ce ne roagă. Astfel, copiii ni se încredințează nouă, iar noi devenim pentru ei persoane de încredere”, povestește Aliona Guțul.

Acest fapt, menționează Victoria Ioniță, se datorează circumstanțelor în care au crescut acești copii. „În activitățile educaționale desfășurate cu copii, specialiștii au remarcat că există copii care nu au fost încadrați în sistemul educațional și nu pot citi și scrie. În aceste cazuri, pedagogii „Pidtrimka” se adaptează la necesitățile copiilor și fac activități individualizate”, relatează coordonatoarea la nivel național a serviciului „Pidtrimka”.

Pedagogii din cadrul „Pidtrimka” apreciază evoluția în comportamentul, dar și atitudinea copiilor față de ceea ce îi înconjoară.

„Vedem schimbări mari în comportamentul lor, comparativ cu ceea ce era la început. Când am venit pentru prima dată, era haos, dar evident că încă mai erau sub influența bombardamentelor auzite și a stresului din cauza războiului. Acum, ei singuri știu că trebuie să-și strângă jucăriile după ce termină jocul, unele fete mai mari ne propun să ne ajute cu măturatul. Vedem schimbări mari și asta ne bucură enorm. Este probabil o mulțumire pentru ceea ce facem noi”, spune Aliona Guțul.

Activitățile realizate de echipa „Pidtrimka”, spune Victoria Ioniță, sunt benefice nu doar copiilor, dar și părinților acestora, formând o relație mai strânsă dintre copil-părinte.

„Îmi amintesc un caz în care copiii în cadrul diferitor activități au creat diverse lucrări, iar colegii au afișat toate creațiile copiilor pe un panou. Unul dintre părinți, tatăl unui copil care a realizat o lucrare manuală, ne-a întrebat mirat: „Asta a făcut copilul meu? Dar copilul meu poate să facă așa ceva?”. Ei (părinții, n.r.) sunt surprinși de ceea ce pot face copiii lor, fapt care nu neapărat îl observă în alte circumstanțe”, povestește coordonatoarea de program.

De la începutul războiului, echipele „Pidtrimka” din toate cele trei zone din țară au oferit suport pentru 24.956 ucraineni, care s-au refugiat în țara noastră.

Serviciul mobil de asistență psihosocială „Pidtrimka” a fost creat ca răspuns la criza refugiaților ucraineni în Republica Moldova de către Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), cu suportul financiar al partenerilor „Plan International” și „War Child Holland”.