„Creează premisele transformării într-o entitate semi-transparentă”. Comisia Pre-Vetting și activitatea acesteia nu sunt publice, potrivit unei inițiative legislative 

Comisia Pre-Vetting nu este o autoritate publică în sensul prevederilor Codului administrativ și nici activitatea acesteia nu este publică, cu unele excepții stabilite de legea prin care a fost instituită. Astfel au interpretat un grup de deputați unele prevederi din Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

Interpretarea vine la peste un an de la intrarea în vigoare a legii care reglementează activitatea Comisie Pre-Vetting, fiind publicată în Monitorul Oficial la 8 iulie. 

Potrivit unei opinii formulate de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), deși a fost adoptată de către Parlament să facă claritate, legea ar aduce mai multă confuzie.

„Îngrijorare prezintă tălmăcirile în privința „publicității” activității Comisiei Pre-Vetting”, atrage atenția CAPC

Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor nu prevede în mod expres dacă Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor este sau nu autoritate publică în sensul prevederilor Codului administrativ, se explică în nota informativă a proiectului de lege. 

Autorii inițiativei legislative indică că proiectul a fost propus „pentru a asigura o aplicare corectă a prevederilor Legii nr. 26/2022”.

„O astfel de „protecție” legală a Comisiei creează premisele transformării într-o entitate semi-transparentă. 

Deși Legea și Regulamentul Comisiei stabilește ce informații și etape din activitatea sa sunt publice, există mai multe aspecte care continuă să fie ascunse de ochii publicului. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției monitorizează activitatea Comisiei Pre-Vetting și a constatat lipsa accesului la un șir de informații importante, care poate aduce atingere imparțialității procesului de verificare și evaluare. Spre exemplu, Comisia Pre-Vetting nu specifică întrebările adresate și răspunsurile candidaților în procesul de verificare, actele solicitate și cele prezentate de candidați ca justificare și apărare. Nu sunt făcute publice declarațiile depuse de candidați, cine sunt angajații Secretariatului care pregătesc rapoartele în privința candidaților, nici respectivele rapoarte nu sunt făcute publice.

Transparența procedurilor constituie o condiție obligatorie la numirea judecătorilor și cariera acestora, prevăzută expres în art. 116 alin. (5) din Constituție. În contextul dat, orice sistem de pre-vetting sau vetting ar trebui să respecte dispozițiile constituționale. Însă, cel mai important, Comisia de Pre-Vetting și vetting trebuie să activeze într-un regim de maximă transparență, să fie deschise publicului, pentru a exclude orice posibil dubiu în ce privește imparțialitatea și corectitudinea în luarea deciziilor și modalității de realizarea a mandatului pentru care au fost instituite”, relevă CAPC.

Conform articolului 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public. 

Totodată, conform articolului 8 din Codul administrativ, regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice. 

„Condițiile legale din aceste prevederi nu sunt întrunite de Comisia de evaluare, căreia legislatorul i-a conferit un statut special prin Legea nr. 26/2022.

Reieșind din scopul procesului de evaluare, obiectul și termenul ei limitat de activitate (art. 3 din Legea nr. 26/2022), dar și independența deplină a Comisiei (art.4 din Legea nr. 26/2022), legiuitorul a atribuit Comisiei un statut special, diferit de statutul unei autorități publice (…)”, se mai menționează în nota informativă.

Contactată de ZdG, vicepreședinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi Veronica Roșca, una dintre cei patru autori ai proiectului de lege, a subliniat că Parlamentul a votat inițiativa legislativă pentru că statutul Comisiei de evaluare a candidaților la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cât și al Comisiei de evaluare a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) trebuie să fie identic.

„A fost nevoie de această intervenție pentru a crea un cadru identic. Nu este posibil cu norme diferite să reglementezi instituții similare. (…) Legea nr. 26 și Legea nr. 65, prin această normă de interpretare, s-au uniformizat ca sens și ca formulare, nimic altceva”, a spus Veronica Roșca.

„S-au găsit anumite „acrobații juridice” în Codul administrativ”

Potrivit președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), organizație neguvernamentală care monitorizează evaluarea externă, Ilie Chirtoacă, interpretarea ar putea avea legătură cu contestațiile deciziilor Comisiei, depuse de magistrați și procurori la CSJ. Curtea urma să pronunțe, la 10 iulie, hotărârile în privința a 18 candidați la funcția de membru al CSM și CSP. Pronunțarea decizie și publicarea acesteia a fost amânată atunci, fără a fi indicată o dată ulterioară.

„Aceasta face inaplicabil în fața Comisiei Codul administrativ. De ce este important? Existau informații, neconfirmate, că dosarele care se află la Curtea Supremă de Justiție urmau să fie respinse pentru că s-au găsit anumite „acrobații juridice” în Codul administrativ pentru a anula (deciziile n.r.), dar fără a avea o argumentare solidă în baza legii de Pre-Vetting, dar în baza Codului administrativ. Am văzut că a fost un proiect care a trecut foarte rapid, și de prima și de a doua lectură, însemnând că a existat și o urgență. A fost promovat rapid și de președintă, într-o zi, fiind publicat în Monitorul Oficial. Ceea ce mă face să cred că a fost legat de activitatea CSJ. Problema de bază este că CSJ deja de câteva luni nu emite deciziile, deși legea îi spune că trebuia să facă acest lucru în 10 zile. Se pare că s-a găsit o cheiță, să interpreteze prin prisma Codului administrativ. Dacă mă întrebați cât este de corect, sigur că avem mai multe probleme. În ce măsură nu este autoritate publică Comisia de Pre-Vetting, merită o analiză. Da, Comisia nu este creată, în mod normal, cum se creează instituțiile publice. Secretariatul Comisie este, din câte înțelegem, susținut de partenerii de dezvoltare. Cert este că nu putem spune automat că Comisia este o autoritate publică, aceasta nu reiese din actele și statutul acesteia și cred că lucrul acesta s-a făcut pentru a facilita anumite procese (…). Dacă ar fi instituție publică, s-ar aplica toate aspectele birocratice de instituție publică, aceeași petiție la care poți să răspunzi în 30 de zile. Procedurile acestea îngreunează foarte mult activitatea comisiei și cred că în final îi scad din eficiență (…)”, a afirmat Ilie Chirtoacă.

„Dacă nu este autoritate publică, Comisia este neconstituțională, iar toate actele ei vor putea fi atacate în instanță”

De cealaltă parte, Alexandru Arseni, doctor în drept și profesor universitar, spune că proiectul de interpretare chestionează constituționalitatea Comisie.

„Această interpretare pe care a dat-o Parlamentul denotă faptul că este un Parlament anticonstituțional prin exercitarea atribuțiilor și adoptarea legilor, și este unul care lezează demnitatea și onoarea cetățenilor, garantate prin Constituție (…). Cu atât mai mult, evaluarea se face public. Când eram membru al CSM, numai votarea era secretă, dar explicațiile se făceau public. Poporul trebuie să vadă. (…) Interpretează legea conform articolului 66, prerogativă oficială. Folosesc această prerogativă constituțională pentru a promova nedreptatea și injustiția (…). Vor să acopere incompetența lor ca legiuitori, să astupe gafele pe care le-au făcut, și nicidecum asigurarea transparentă a calităților candidaților care trec. Dacă nu este autoritate publică, Comisia este neconstituțională, iar toate actele ei vor putea fi atacate în instanță, pentru că prin aceste acțiuni a fost lezată demnitatea și onoarea funcției de judecător și a sistemului în întregime (…). Ei au scopul de a acoperi activitatea, de a-i da un fel de legitimitate, dar ea nu o are din start, și cu atât mai multe – de a implementa în practica funcționării mecanismului din R. Moldova a serviciilor secrete, ceea ce-i trebuie Moscovei. (…) Această interpretare oficială denotă faptul că actuala guvernare profanează și discreditează autoritatea judecătorească în complexitatea sa, magistrații și procurorii, și duce la 0 toate hotărârile, pentru că această nu este o instituție oficială de stat, dar o instituție secretă”, a declarat Alexandru Arseni.

Codul Administrativ prevede „aspectele instituționale și de transparență” ale autorităților publice, inclusiv activitatea responsabililor de relații cu publicul, transparența prin intermediul ședințelor publice și obligațiile autorităților.

De cealaltă parte, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei Pre-Vetting, „ședințele se desfășoară cu ușile închise, cu excepția audierilor candidaților, care se vor desfășura în ședințe publice”.

Inițiativa legislativă de interpretare mai explică două cerințe pe care trebuie să le îndeplinească membrii ambelor Comisii de evaluare: membrul Comisiei de evaluare trebuie să nu fi deținut funcția de deputat în Parlament sau de membru al Guvernului în R. Moldova în ultimii 3 ani și trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din R. Moldova în ultimii 3 ani.

Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu suportul Freedom House in Moldova. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.