Cotiujenii Mari – un sat fără COVID

Satul Cotiujenii Mari, situat pe râul Ciorna, la o distanță de 25 de km de centrul raional Șoldănești, își continuă viața în mod obișnuit, în plină pandemie. Potrivit datelor oficiale, în raionul Șoldănești nu au fost înregistrate cazuri de infecție cu noul tip de virus, iar acest fapt conferă o doză de aparentă calmitate și liniște locuitorilor de la sate.
Chiar și în condițiile lipsei pe persoane afectate în acest raion, locuitorii satului Cotiujenii Mari sunt foarte vigilenți și respectă măsurile de protecție. Oamenii se încadrează în activitățile de primăvară prin gospodăriile proprii și doar în caz de stringentă necesitate merg la magazin sau la farmacie. Unii dintre săteni, totuși, nu respectă atât de strict regimul și nu folosesc măști sau mănuși atunci când merg la cumpărături sau în spațiu public.

Autoritățile publice locale au constituit o comisie care monitorizează situația la nivel de localitate și întreprind acțiuni de protecție. Îndemnul adresat localnicilor de către autorități e ca toți să trateze cu maximă responsabilitate și seriozitate pericolul răspândirii virusului.
Potrivit datelor oficiale, în satul Cotiujenii Mari locuiesc 3300 de persoane. Din cauza situației epidemiologice, în prezent, în localitate sunt 5 persoane aflate în autoizolare. Conform unui studiu realizat de către Asociația Băștinașilor din Cotiujenii Mari – Răzeșii, 1653 de persoane din Cotiujenii Mari sunt migranți, această cifră fiind una aproximativă.
Doctorul satului: Oamenii au devenit vigilenți, la primele simptome de febră – imediat telefonează
Maria Negru, medic-șef al centrului de sănătate publică din Cotiujenii Mari, susține că instituția dispune de echipament de protecție, o parte a fost procurat, altă parte e din donații, au costume, halate, bahili, mănuși, măști, dar nu este suficient, pentru cazul în care, eventual, virusul s-ar răspândi în sat. Maria Negru spune că oamenii din localitate au devenit vigilenți. La primele simptome de febră – imediat telefonează. Medicul afirmă că, în unele cazuri, din cauza stresului, se acutizează maladiile cronice.

Studenții reveniți acasă: Nu am fost speriată de deciziile luate, pentru că sănătatea e cea mai importantă…
După ce a fost sistat procesul educațional în instituțiile de toate nivelele, majoritatea studenților din R. Moldova și de peste hotare au revenit acasă. Dana Cebanu, studentă la anul IV în cadrul Centrului de Excelență în Economie și Finanțe din Chișinău, a revenit acasă imediat cum procesul educațional a fost stagnat, în ziua de 11 martie. „Nu am fost speriată de deciziile luate, pentru că sănătatea noastră este cea mai importantă… Precum toate instituțiile de învățământ din țară, am urmat și noi orele la distanță. A fost o experiență interesantă. Chiar și teste online am avut. De pe 15 martie, am început stagiul de practică, tot online. Din cauza pandemiei, visul meu de a face stagiul de practică la o bancă din Moldova nu a fost realizat și îmi pare rău. Pentru fiecare dintre noi carantina a devenit un motiv în plus să petrecem timpul în sânul familiei”, spune Dana Cebanu.
Preotul: Virusul nu poate intra în potir, dar sărutând potirul, oamenii se pot îmbolnăvi
În biserica din localitate și la Mănăstirea Cușelăuca, din vecinătate, la fel ca și în celelalte lăcașe sfinte din Moldova, serviciile divine au loc în lipsa enoriașilor. Părintele Dionisie Tonu, care slujește la Mănăstirea cu hramul Adormirii Maicii Domnului de la Cușelăuca, susține că coronavirusul este o încercare de la Dumnezeu, tot pentru noi, oamenii, să ne dăm seama și să ne trezim din mocirla păcatului. Nu putem să ne îmbolnăvim din preacuratul trup și sânge al mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar noi primim trupul și sângele lui Hristos, cu o linguriță. Virusul nu poate intra în potir, dar sărutând potirul, se pot îmbolnăvi. Nu se permite de sărutat icoanele, nu se permite de sărutat mâna preotului, este o interdicție, să ne abținem de la sfânta împărtășanie, de la miruit.
De asemenea, preotul Dionisie consideră ca teritoriul raionului Șoldănești nu are cazuri de Covid-19, deoarece la Mănăstirea Cușelăuca sunt moaștele Sfintei Fericita Agafia, care este ocrotitoarea zonei de nord. În general, Fericita Agafia este considerată și una dintre ocrotitoarele Moldovei.
Bătrânii satului: Mama îmi povestea ca în anii ’46-47 a fost tif, că murea multă lume și leac nu prea era
Cei mai vulnerabili și mai îngrijorați din cauza situației create sunt bătrânii, care se află în grupul de risc. Discutând cu oamenii în etate din localitate, am observat o frică, dar, totodată, o speranță în ziua de mâine. Ei consideră ca au trecut războaie, foame și vor trece cu bine și peste această pandemie.

Maria Pilipețcaia, în vârstă de 71 de ani, își deapănă amintirile: „Eu situații de epidemii nu am apucat la vârsta mea. Mama îmi povestea ca în anii “46-47 a fost tif, că murea multă lume și leac nu prea era. Boala a ținut vreo 2 ani, apoi a dispărut pentru totdeauna. Prin anii “55-56, s-a auzit de altă boală, holera, dar nu la noi, undeva în Ucraina, la Odesa. Acum îmi este foarte greu că nu pot să ies din ogradă, ceea ce nu prea îmi place, am o frică să nu am contact undeva, să nu iau boala asta. Fac parte din grupul de risc și pentru mine e ușor să mă îmbolnăvesc, dacă n-o să mă protejez. La cumpărături nu pot să merg, am o vecină, care mă ajută. Eu sunt mulțumită de atitudinea pe care o ia guvernul, cum se poartă conducerea și medicii cu lumea care se îmbolnăvește și mulțumesc tuturor pentru efortul depus”.
Psihologul școlar: Îndemn toți cetățenii să fim uniți, să ne susținem unii pe alții, să nu dăm motive de disperare, să fim solidari, calmi și totodată precauți
Psihologul școlar, Tamara Gârlea, care activează în Liceul Teoretic din Cotiujenii Mari, afirmă că majoritatea oamenilor din localitate au înțeles semnificația termenului „autoizolare”, au timp să analizeze stilul lor de viață, de comunicare, de comportament. „În calitate de psiholog, îndemn toți cetățenii să fim uniți, să ne susținem unii pe alții, să nu dăm motive de disperare, să fim solidari, calmi și totodată precauți. Această situație ne-a oferit oportunitatea de a ierarhiza valorile, dându-le o altă prioritate. Avem timp să ne bucurăm de lucrurile simple pe care poate nu reușeam să le observăm. Anume în aceste momente am înțeles cât de importanți suntem unul pentru altul, cât de mare nevoie avem de socializare, de a ne întâlni, de a ne vedea emoțiile, de a ne reîntâlni din nou la școală, la locurile noastre de muncă. În aceste momente de încercare pentru noi toți este important și vă îndemn să ne păstrăm calmul, să nu pierdem credința în forța divină și speranța în viitorul prosper”.
