„Corupție există și la nivel local, doar că este percepută altfel”: constatări în urma monitorizării activităților APL-urilor la nivel local

Mai multe organizații neguvernamentale (ONG) au monitorizat activitatea administrațiilor publice locale (APL) din localitățile lor, site-urile primăriilor, discutând și cu cetățenii despre percepția fenomenului corupției în cadrul proiectului „Angajament civic pentru o guvernare locală mai bună”, implementat de Transparency International (TI) – Moldova. Scopul proiectului a fost de a monitoriza politicile anticorupție, dar și de a informa oamenii despre pericolele dării sau luării de mită.

În consecință, monitorii au  constatat că aleșii locali nu-și declară averile și conflictele de interese, fie că nu cunosc legislația, fie consideră că nu ar trebui să o facă, iar unii dintre ei sunt reticenți în comunicarea cu societatea civilă. APL-urile sunt puțin transparente în activitatea lor, ceea ce nemulțumește cetățenii. Oamenii nu cunosc că prin adresarea de petiții și solicitări de informații către APL pot contribui la sporirea calității interacțiunii dintre APL și cetățeni.

Experții consideră că astfel de evaluări sunt imperios necesare pentru a schimba activitatea din comunități și pentru a asigura o bună colaborare cu cetățenii,  rezultatele nelăsându-se așteptate. Monitorizările efectuate au demonstrat că primăriile încep să publice actele pe care anterior nu le publicau pe paginile lor oficiale, prezintă informațiile într-o formă accesibilă publicului și au o deschidere mai mare în colaborarea cu cetățenii. De asemenea, planurile de prevenire a corupției, uitate de autorități, s-au reîntors pe agenda APL-urilor datorită insistenței ONG-urilor, iar organele anticorupţie au primit semnale din teritoriu privind încălcările legislației.

Pe lângă faptul că ONG-urile au monitorizat activitatea APL-urilor, TI-Moldova a organizat mai multe instruiri pentru populația din localități, cu participarea experților și a reprezentanților Agenției Naționale de Integritate, Curții de Conturi și Agenției Naționale de Guvernare Electronică. Sute de oameni au fost instruiți în domenii precum politicile de declarare și control a veniturilor, conflictului de interese, accesului la informație, dar și protecţia datelor cu caracter personal.

Oamenii nu cunosc că pot solicita informații

Clinica Juridică Universitară Bălți a monitorizat implementarea politicilor anticorupție la nivelul raionului Râșcani, analizând gradul în care a fost realizat planul anticorupție pentru anii 2018-2020, au fost analizate informațiile publicate pe paginile oficiale, actele emise, informația apărută în mass-media, fiind chestionați și oameni.

Deși o parte din planul anticorupție a fost realizat, iar unele activități sunt în desfășurare, s-a constatat că realizarea unor acțiuni depinde de existența unui specialist în domeniu angajat în cadrul APL. Spre exemplu, domeniul patrimoniului public este cel mai sensibil domeniu în raion, întrucât funcția unui astfel de specialist este vacantă, iar din acest motiv, acțiunile ce vizează această ramură nu au fost realizate.

Inna Răileanu, reprezentanta Clinicii, spune că locuitorii orașului Râșcani nu cunosc despre existența și prevederile planului anticorupție. Oamenii nu cunosc că pot solicita informații, înainta propuneri sau depune reclamații către autoritățile publice. Din rezultatele monitorizării se constată că nici funcționarii publici nu cunosc despre acest plan.

„Atunci când populația cunoaște despre politicile anticorupție, atunci ea știe și ce anume trebuie să ceară de la APL, știe că are acces la informațiile privind banii publici, la transparența utilizării fondurilor și la transparență în activitatea funcționarilor publici”, menționează Inna Răileanu.

În cadrul consiliilor raionale Criuleni și Șoldănești, s-a stabilit că prevederile legislative privind accesul la informaţie şi  transparența în procesul decizional sunt implementate lacunar și formal, iar etapele de participare a cetățenilor în procesul decizional sunt ignorate. De asemenea,  de pe paginile web ale instituțiilor lipsește modulul anticorupție, nu este indicată modalitatea de denunțare a actelor de corupție. Și în cadrul acestor instituții se atestă lipsa cadrelor calificate, unui specialist revenindu-i mai multe atribuții din diverse domenii de activitate.

În urma monitorizării, consiliul raional Rezina a început să plaseze pe pagina web actele pe care nu le plasa anterior. Dacă până la acțiunile de monitorizare site-ul nu acoperea toate domeniile de activitate ale entității, după aceasta site-ul a devenit mai structurat și mai accesibil pentru cetățeni.

Locuitorii din Rezina raportau că pe pagina web a primăriei era complicat să găsească informații de interes public. Astfel,  AO „Nufărul”, în parteneriat cu ziarul local „Cuvântul”, au decis să monitorizeze pagina web a Primăriei Rezina, dar și registrele de petiționare, cu evaluarea modalității în care sunt soluționate plângerile venite din partea cetățenilor.

Nereguli raportate la CNA

„Ne-am propus monitorizarea, discutând cu funcționarii APL, consilierii locali, ONG-iștii. La întâlnirile cu cetățenii, care s-au arătat interesați, am dezbătut probleme și am venit cu recomandări”, a menționat Liuba Stavinschi, reprezentanta asociației.

În cadrul monitorizării au fost identificate nereguli la o întreprindere municipală, iar informațiile au fost transmise spre examinare Centrului Național Anticorupție. De asemenea, au fost identificate nereguli în examinarea de către primărie a petițiilor.

Pentru a îmbunătăţi starea de lucruri în Primăria Rezina, AO „Nufărul” a propus să fie actualizate informațiile pe pagina web a instituției, iar cetățenii să fie informați despre organizarea consultărilor publice. Este necesar ca dezbaterile și audierile să fie organizate regulat, iar pentru a  asigura evidența petiționării este necesară crearea unui ghișeu unic.

ONG-ul a mai constatat că voturile în consiliu sunt oferite pe criterii politice, ceea ce nemulțumește populația.

„Când politicul se implică în gestionarea banului public, nu o să fie vizibil niciun rezultat. Pe liste nimeresc consilieri care nu cunosc legislația, nu vin cu propuneri constructive, iar aceasta deranjează cetățeanul. Din acest considerent, trebuie să se organizeze cât mai multe instruiri, iar oamenii trebuie să fie motivați să solicite transparență”, a precizat Liuba Stavinschi.

Printre propunerile înaintate, ca urmare a monitorizării, se regăsește și instruirea funcționarilor publici pentru a-i familiariza cu legislaţia în domeniul achizițiilor publice, accesului la informație, transparenței decizionale, controlului și auditului intern.

Funcționarii și declarațiile de avere

Unii aleși locali au  aflat în cadrul monitorizărilor că sunt obligaţi să depună declarația pe venituri și interese personale. La Cimișlia, o treime din consilieri nu au depus declarația de avere sau au depus-o cu abateri.

„Unii s-au supărat. Ei cred că nu avem dreptul sa ne interesam de averea lor. Până acum acest aspect nu s-a monitorizat la nivel local, iar funcționarii credeau că îndeplinim vreo comandă a cuiva”, a menționat Ion Bargan.

Ca urmare a activităților de conștientizare a corupției, oamenii din Cimișlia au aflat despre existența unui plan anticorupție, iar APL a reîntors planul pe agenda sa.  Locuitorii orașului susțin că doar funcționarii publici de rang înalt sunt implicați în acte de  corupție.

„Corupție este și aici, doar că noi nu o percepem astfel. Nu există o persoană coruptă doar pe jumătate. Trebuie să începem de la noi și să vedem dacă am dat mită, dacă, fiind consilieri, am depus declarația de avere”, mai precizează Ion Bargan.

„Ai tot dreptul să întrebi cum sunt gestionați banii publici”

Rezultatele demonstrează că oamenii pot și trebuie să se implice în monitorizarea activității APL prin scrierea petițiilor, a solicitărilor de informații, prin expunerea opiniilor vis-à-vis de deciziile APL.

„Ai tot dreptul să întrebi cum sunt gestionați banii publici. Când se va vedea implicarea activă a cetățenilor, atunci va crește vizibilitatea activității APL”, menționează  Inna Răilean.

Pe de altă parte, APL-urile ar trebui să fie transparente, deschise spre colaborare cu societatea civilă.

„Nicio comunitate nu se va schimba, dacă va fi deschisă o singură parte. Dacă APL va dori să fie transparentă și va face declarativ acest lucru, fără a invita cetățenii la discuții, fără a-i instrui, fără a-i primi așa cum sunt, nu va fi această colaborare”, a conchis Liuba Stavinschi.

Planurile locale anticorupție au ca obiectiv dezvoltarea climatului de integritate, a responsabilității, transparenței și rezistenței faţă de riscurile de corupție ale agenților publici din cadrul autorităților administrației publice locale și ale aleșilor locali.

Acest articol a fost realizat  în cadrul proiectului „Angajament civic pentru o guvernare locală mai bună”, implementat de Transparency International – Moldova, cu sprijinul financiar acordat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare şi Cooperare în Moldova.