Coronavirus: Zece motive pentru care nu ar trebui să vă panicați

Un text de Ignacio López-Goñi, microbiolog care lucrează la Universitatea din Navarra (Spania)

Coronavirus este o problemă serioasă, indiferent dacă clasificăm virusul doar ca o pandemie.  În mai puțin de două luni, acesta s-a răspândit pe mai multe continente. 

Pandemie înseamnă transmitere continuă și simultană a bolii în mai mult de trei regiuni geografice diferite. Pandemia nu se referă la letalitatea unui virus, ci la transmisibilitatea și răspândirea sa geografică.

Totuși ceea ce avem cu siguranță este o pandemie a fricii. Mass-media întregii planete este prinsă de coronavirus. Repercursiunile trec de la sfera globală a sănătății în afaceri și politică. Există o îngrijorare profundă și o planificare în masă pentru scenariile cele mai grave, ceea ce este corect, desigur. Totuși nu trebuie să intrăm în panică. Ar fi greșit să spunem că COVID-19 aduce vești bune, dar există motive de optimism; motive de a crede că pot exista modalități de a opri și de a învinge virusul, dar și lecții de învățat pentru viitor.

1. Știm ce este

Primele cazuri de SIDA au fost descrise în iunie 1981 și a necesitat mai mult de doi ani pentru a identifica virusul (HIV) care a cauzat boala. Cu COVID-19, primele cazuri de pneumonie severă au fost raportate în China la 31 decembrie 2019, iar până pe 7 ianuarie virusul fusese deja identificat. Genomul a fost disponibil în ziua 10.

Boala se numește COVID-19. Știm deja că este un nou coronavirus din grupul 2B, din aceeași familie ca SARS, pe care l-am numit SARSCoV2. Se crede că este legată de coronavirus din lilieci. Analizele genetice au confirmat că are o origine naturală recentă (între sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie) și că, deși virusurile trăiesc prin mutare, rata mutației sale poate să nu fie foarte mare .

2. Știm cum să detectăm virusul

Începând cu 13 ianuarie, a fost disponibil un test pentru detectarea virusului .

3. Situația se îmbunătățește în China

Măsurile puternice de control și de izolare impuse de China dau rezultate. De câteva săptămâni, numărul cazurilor diagnosticate în fiecare zi este în scădere. O monitorizare epidemiologică foarte detaliată se realizează în alte țări. Focarele sunt în zone specifice, ceea ce permite o monitorizare asupra lor, mai ușoară.

4. 80% din cazuri sunt ușoare

Boala nu provoacă simptome sau este ușoară în 81% din cazuri. Desigur, în 14% poate provoca pneumonii severe și în 5% poate deveni critică sau chiar fatală. Încă nu se știe care poate fi rata mortalității. Dar ar putea fi mai mică decât unele estimări de până acum.

5. Oamenii se recuperează

O mare parte din datele raportate se referă la creșterea numărului de cazuri confirmate și a numărului de decese, totuși majoritatea persoanelor infectate sunt vindecate. Există de 13 ori mai multe cazuri vindecate decât decese, iar această proporție este în creștere .

6. Simptomele apar ușoare la copii

Doar 3% din cazuri apar la persoane sub 20 de ani, iar mortalitatea sub 40 de ani este de doar 0,2% . Simptomele sunt atât de ușoare la copii, încât pot trece neobservate.

7. Virusul poate fi înlăturat

Timp de doar un minut, virusul poate fi înlăturat eficient, de pe suprafețe, cu o soluție de etanol (62-71% alcool), peroxid de hidrogen (0,5% peroxid de hidrogen) sau hipoclorit de sodiu (0,1% înălbitor). Iar spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun este cea mai eficientă metodă de a evita contaminarea.

8. Oamenii de știința de pe tot globul lucrează împreună

Este epoca cooperării științifice internaționale. După puțin peste o lună, 164 de articole cu privire la COVID19 sau SARSCov2 puteau fi accesate liber în PubMed, iar multe alte articole rămân disponibile în arhive și nu au fost încă revizuite. Sunt lucrări preliminare privind vaccinurile, tratamentele, epidemiologia, genetica și filogenia, diagnosticul, aspectele clinice etc. În plus, majoritatea revistelor științifice și-au lăsat publicațiile ca acces deschis pe subiectul coronavirusurilor. 

Aceste articole au fost scrise de aproximativ 700 de autori, din întreaga lume. Este știință de cooperare, împărtășită și deschisă. În 2003, odată cu epidemia SARS, a durat mai mult de un an până la mai puțin de jumătate din numărul de articole. 

9. Există deja prototipuri de vaccin

Capacitatea noastră de a proiecta noi vaccinuri este spectaculoasă. Există deja mai mult de opt proiecte în curs de căutare a unui vaccin împotriva noului coronavirus. Există grupuri care lucrează la proiecte de vaccinare împotriva virușilor similari.

Grupul de vaccinuri de la Universitatea din Queensland, din Australia, a anunțat că lucrează deja la un prototip folosind tehnica numită „clemă moleculară”, o tehnologie nouă. Acesta este doar un exemplu care ar putea permite producerea de vaccinuri într-un timp record. Prototipurile pot fi testate în curând pe oameni.

10. Procesele de identificare a antiviralelor împotriva coronavirusului sunt în curs

Vaccinurile sunt preventive. În acest moment, tratamentul persoanelor care sunt deja bolnave este important. Există deja peste 80 de studii clinice care analizează tratamentele coronavirusului. Acestea sunt antivirale care au fost utilizate pentru alte infecții, care sunt deja aprobate și despre care știm că sunt sigure.

Unul dintre antiviralele care au fost deja testate la om este Remdesivir, care are un spectru larg încă în studiu, și a fost testat împotriva Ebola și SARS / MERS .

De asemenea, un alt antiviral, care s-a identificat ca având o activitate antivirală puternică este clorochina. Clorochina, un antimalerian, este cunoscută pentru faptul că blochează infecția virală prin creșterea pH-ului endozomului, care este necesar pentru fuziunea virusului cu celula, inhibând astfel intrarea sa. S-a demonstrat că acest compus blochează noul coronavirus în vitro și este deja utilizat la pacienții cu pneumonie provocată de coronavirus.

Alte teste propuse se bazează pe utilizarea oseltamivirului (care se folosește împotriva virusului gripal), interferon 1b ​​(proteină cu funcție antivirală), antiseră de la persoane care s-au recuperat sau anticorpi monoclonali pentru neutralizarea virusului. Au fost propuse noi terapii cu substanțe inhibitoare, cum ar fi baricitinibina, selectate de inteligența artificială .

Pandemia de gripă din 1918 a provocat peste 25 de milioane de decese în mai puțin de 25 de săptămâni. S-ar putea întâmpla ceva similar acum? Probabil că nu; nu am fost niciodată mai bine pregătiți pentru a lupta împotriva unei pandemii.

Sursa: The conversation