VIDEO/Copiii nasc copii: noi unde am greșit?

Ai 15 ani, ești elevă într-o școală plină de copii, ești copil într-o comunitate plină de oameni. Dar te simți singură pe lume, fără să înțelegi de ce ești respinsă, neauzită, ignorată.

Încerci să rupi singurătatea, acceptând să comunici cu un băiat cu care naști o mulțime de vise. Dar în curând afli că visele s-au ruinat și vei naște un copil. Adio școală, educație, distracții, dezvoltare personală, viitor luminos. Salut singurătății duble.

Ce ar fi să ne imaginăm, fiecare, că avem 15 ani și avem un prunc în brațe? De unde am începe a rezolva această problemă cu multe necunoscute deja născute?

Conform statisticilor Băncii Mondiale, în anul 2017, în R. Moldova, 22 din 1000 de adolescente cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani au născut un copil. De cele mai multe ori, aceste fete provin din familii vulnerabile și nu absolvă studiile.

Medicii spun că sarcinile precoce intervin din cauza lipsei de informare, a încrederii adolescentei că „nu i se va întâmpla acest lucru” sau din cauza comportamentului defectuos pe care îl vede în familie. Pentru a reduce numărul sarcinilor în rândul adolescentelor, centrele prietenoase tinerilor colaborează cu instituțiile statului și oferă gratis contraceptive, organizează în școli consultări ale medicilor și lecții despre modul sănătos de viață.

Programul școlar prevede studierea „Modului sănătos de viață” la disciplina biologie, dar și posibilitatea elevului, contrar opiniei bisericii, de a alege studierea orei opționale „Educație pentru sănătate”. Totuși, medicii, funcționarii publici, dar și fețele bisericești sunt de părerea că toate instituțiile, dar și întreaga societate trebuie să conlucreze pentru a combate acest fenomen.

Adolescentele nu sunt pregătite pentru o sarcină

Maria* are 16 ani. Este elevă și a rămas însărcinată de la un minor, după un raport sexual ocazional, pe care l-au avut la o petrecere. Maria a aflat că este însărcinată după ceva timp. „Inițial, am avut un șoc, nu le-am spus părinților, mă temeam. Peste o lună sau mai puțin i-am povestit mamei. La început, ea tot a avut un șoc”, povestește Maria. Despre sarcină știa câte ceva de la școală. Ce-i drept, cu părinții „vorbea doar pe temele lor”, nu și despre sentimente, relații intime sau graviditate. „Voiam să întreb cum poți rămâne însărcinată, dar mă rușinam”. Fata spune că la lecțiile de biologie au discutat această temă, însă de cele mai multe ori colegii începeau să râdă.

Cercetarea calitativă „Sarcina în adolescență în R. Moldova”, realizată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, în cooperare cu Fondul ONU pentru Populație în R. Moldova (UNFPA), a constatat că adolescentele care rămân însărcinate provin din familii vulnerabile socio-economic, în care se face abuz de alcool sau violență. Unele fete sunt din familii incomplete sau cu părinți plecați peste hotare.

„Problemele cu care se confruntă adolescentele sunt educaționale sau de informare”, explică Cristina Buțanu, psihologă la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor (CSPT) „Tineri pentru tineri” din Cimișlia. Din spusele ei, există și fete din familii în care părinții au un comportament social acceptat, care au un loc de muncă și sunt alături de copiii lor. De multe ori, acestea au rămas însărcinate deoarece au fost supuse manipulării și au acționat în baza emoțiilor. 

Svetlana Moroz, ginecologă la CSPT „Tineri pentru tineri” din Cimișlia, susține că, până la 19 ani, sarcina, chiar dacă este dorită, este considerată precoce. Adolescentele nu sunt pregătite sub toate aspectele pentru a deveni mame. Din spusele medicului, nu este suficient ca fata să fie pregătită biologic pentru o sarcină, contează și starea psihologică și emoțională, socială, nivelul educațional, relațiile în familie și cele cu partenerul. „Puțin probabil ca, la 15-16 ani, adolescenta să posede toate calitățile pentru a deveni un părinte bun”, precizează medicul. „Și băieții adolescenți nu sunt pregătiți pentru a deveni părinți, deoarece ei nu au ajuns la nivelul de maturitate în care pot să își asume responsabilitatea pentru viitorul lor copil”, a explicat Cristina Buțanu.

„Până la 19 ani adolescenții au alte priorități”

Olga* este minoră și are un copil de opt luni. După ce a născut, nu a mai revenit la școală și nu a absolvit gimnaziul, deoarece are grijă de bebeluș. Totuși, ea vrea și speră să-și continue studiile. A înțeles că este însărcinată atunci când i-a dispărut menstruația și au început să i se mărească sânii. „La școală, mi-au spus că m-am cam schimbat, iar după aceea am aflat că sunt însărcinată”, a spus fata. Despre riscurile unui contact sexual neprotejat a știut de la școală, iar cu părinții nu prea a discutat acest subiect, deoarece îi era rușine.

Conform datelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), numărul fetelor însărcinate din localitățile rurale este de două ori mai mare decât cel al adolescentelor însărcinate din mediul urban.

„Până la 19 ani, adolescenții au alte priorități. Ei vor să se distreze, să încerce lucruri noi, vor să stabilească contacte de prietenie, să facă parte dintr-un grup de alți adolescenți, să fie în vogă, cum mai spun ei. Fiecare adolescent visează să aibă o profesie, să lucreze într-un anumit domeniu, dar când apare sarcina aceste vise sunt deseori ruinate. Apar alte responsabilități, alte treburi de făcut. Un copil este o responsabilitate prea mare”, a spus psihologa centrului „Tineri pentru tineri”.

Din spusele ei, majoritatea fetelor care au născut un copil până la vârsta de 19 ani nu mai revin la studiile pe care le-au început.

Studiul „Sarcina în adolescență în R. Moldova” a constatat că foarte mult contează insistența părinților privind continuarea studiilor acestor fete, iar suportul din familie este foarte important în acest caz. 

„M-am așezat pe scaun, ea s-a înroșit la față, iar eu o întreb: e adevărat ceea la ce mă gândesc eu?”

Fiica Ioanei* este încă elevă, dar a rămas însărcinată. Mama a fost a doua care a aflat despre sarcina ei. Vestea a fost un șoc: „M-am apucat să fac mâncare și am adus vorba de ciclu (menstrual – n.r.). Dar ea a devenit roșie la față și nu știa cum să-mi spună… Ea s-a gândit că eu am să o iau la rost, am s-o ocărăsc… Dar eu însămi eram șocată. M-am așezat pe scaun, ea s-a înroșit la față, iar eu o întreb: e adevărat ceea la ce mă gândesc eu?”

De obicei, părinții află ultimii despre sarcinile adolescentine. Primul află partenerul, uneori profesorii, medicii și ultima persoană este, de obicei, mama fetei. „De ce cea mai mare frică fetele o au față de părinți? Ei sunt unicele persoane care pot să te ierte, să te înțeleagă, și să te accepte așa cum ești”, explică Svetlana Moroz, care mereu le spune părinților că ei au comis greșeala, nu adolescenții, iar părinții ar trebui să se întrebe: „Eu unde am greșit?”, adaugă medicul.

Copilul ajuns într-o situație problematică este nevoit să suporte consecințele negative ale dezinformării

Chiar dacă știa că fiica sa are un prieten, Ioana* zice că nu s-a gândit că ei ar putea avea relații intime. Chiar dacă uneori o atenționa „să ia seama”, femeia nu a vorbit niciodată cu fiica sa despre o eventuală sarcină care poate apărea și despre metodele de contracepție. „Parcă înțelegeam că nu va fi așa cum s-a întâmplat. Mie îmi părea că n-o să se ajungă până acolo încât să rămână însărcinată”, explică femeia. 

Psihologa Cristina Buțanu a explicat că părinții nu oferă informația pe care copiii trebuie să o cunoască la o anumită vârstă, iar copiii caută informații în alte surse, care, de obicei,  sunt false. „Când copilul a ajuns în situația problematică, el abia atunci primește informația, dar este prea târziu. Atunci deja copilul trebuie să suporte consecințele negative ale dezinformării”, menționează psihologa. 

Mulți părinți își consideră copilul ca fiind încă mic. Din această cauză ei amână discuțiile despre relațiile intime, contracepție, infecțiile sexual transmisibile sau despre alte teme importante, care trebuie „discutate la timp”, susține Cristina Buțanu. Psihologa spune că este necesar ca și părinții să fie informați, deoarece, la timpul lor, și ei nu au avut suficientă informație din aceste domenii.

„Părinții acordă foarte puțină atenție copilului și deseori se rușinează să vorbească cu el despre anumite lucruri mai personale, mai intime”, consideră preotul Iulian Rață, președintele sectorului sinodal pentru activitate misionară a Bisericii Ortodoxe din Moldova. „La vremea lor, și bătrânii noștri se rușinau, dar ei ne educau sentimentul de rușine. Astăzi, în societate nu se vorbește despre rușine. Astăzi, se vorbește despre drepturi și mai puțin despre responsabilități”, precizează preotul.

„Ce va spune satul?”

Ana* este elevă și este însărcinată. A simțit schimbări în organism și a înțeles că ceva nu este în regulă: nu avea menstruație, i se măreau sânii. A făcut și un test de sarcină, iar testul a arătat „două liniuțe”. „De la școală ne-au trimis să trecem controlul medical, iar acolo am aflat”, a spus Ana*.Despre sarcină ea zice că este puțin cam neașteptată, însă speră că va trece și peste asta.

Din spusele medicului Svetlana Moroz, părinții fetelor sunt mai degrabă afectați de ceea „ce va spune satul” decât de trăirile fetelor, de emoțiile și sentimentele lor. „Chiar și din punct de vedere psihologic, unei fete însărcinate îi este foarte greu să meargă la școală, pentru că societatea este nepregătită pentru asta, există rușinea, autoritatea familiei”, menționează Cristina Buțanu.

De multe ori, adolescentele sunt lipsite de dragostea părintească și atunci ele o caută în altă parte. Anume din acest motiv ele se implică în relații întâmplătoare, neverificate și de scurtă durată. „Din dorința de a fi acceptată de cineva, ele acceptă orice relație, inclusiv una intimă”, constată Svetlana Moroz.

După părerea Svetlanei, atunci când este acceptată o relație intimă ocazională, fără consolidarea unor relații sănătoase, aceasta nu va fi niciodată bazată pe respect, prietenie, dragoste, încredere și fidelitate reciprocă. Deseori, chiar dacă adolescenții posedă întreaga informație despre sarcini nedorite și riscurile la care se pot expune în cazul raporturilor neprotejate, mulți dintre ei consideră că anume lor nu li se poate întâmpla nimic.

Cu toate acestea, medicul crede că o sarcină nedorită la adolescente este o mare scăpare a părinților, întrucât ei nu au discutat la timp despre aceasta cu copii lor.

„Schimbarea nu se produce imediat”

Potrivit oficialilor de la MSMPS, statul promovează măsuri care sunt îndreptate spre prevenirea sarcinilor nedorite la adolescente și spre micșorarea numărului lor. „Se pune accent, în primul rând, pe educația tinerei generații. În acest context, Ministerul a elaborat și promovat un Program național privind drepturile sexuale și reproductive ale femeilor și bărbaților”, a menționat Tatiana Zatîc, șefa Direcției politici în domeniul asistenței medicale primare, urgente și comunitare din cadrul MSMPS.

„Schimbarea nu se produce imediat. Sunt necesare acțiuni coerente și de durată, dar este îmbucurător faptul că adolescenții încep să aleagă informația. Se pune accent pe accesul tinerilor, atât fete, cât și băieți la servicii de sănătate prietenoase tinerilor”, afirmă funcționara.

În R. Moldova sunt 41 de centre prietenoase tinerilor, situate în toate raioanele republicii. Aici, adolescenții și tinerii pot primi materiale informative, pot beneficia de consultația medicului, a psihologului, a asistentului social, dar pot primi și gratuit contraceptive. Voluntarii acestor centre organizează lecții de informare în școli.

Educația privind sănătatea – eficientă sau nu?

În discuțiile pe care le au cu elevii din școlile din raion voluntarii CSPT „Tineri pentru tineri” din orașul Cimișlia abordează subiecte ce țin de modul sănătos de viață și de prevenirea comportamentelor riscante. 

„Educația pentru sănătate rămâne o oră opțională și nu se predă în toate școlile sau nu este selectată de elevi”, a menționat medicul Svetlana Moroz. Din spusele acesteia, elevii nu o selectează pentru studiere în fiecare an și din acest motiv rămân cu goluri informaționale. Lecțiile pe care le organizează centrul în școli sunt sporadice, după cum afirmă ea, însă acest obiect trebuie să fie predat încontinuu. 

Potrivit datelor Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC), în jur de 22 000 de elevi din clasele gimnaziale din R. Moldova, adică aproximativ 17%, studiază ora opțională „Educația pentru sănătate”. La disciplina Biologie a fost introdus un compartiment nou, intitulat „Organismul uman și sănătatea”, care se predă începând cu clasa a șasea și până în clasa a noua. „La acest modul se pune accentul pe formarea și promovarea unui mod sănătos de viață, pe dezvoltarea competențelor despre organismul uman, pentru a preveni anumite maladii la care poate fi expus acesta”, a menționat Mariana Goraş, șefă adjunctă a Direcției învățământ general a MECC.

În același timp, preotul Iulian Rață este de părere că aceste măsuri introduse de MECC sunt ineficiente. „Ora de educație pentru sănătate a fost introdusă deseori abuziv în învățământul din R. Moldova”, a menționat preotul. „Cu toate că astăzi avem ore de educație sexuală, a scăzut drastic vârsta primului contact sexual, avem nenumărați tineri bolnavi de boli sexual transmisibile, avem sarcini nedorite. Educația pentru sănătate, în special educația reproductivă, nu sunt atât de eficiente pe cât și-ar fi dorit cineva”, a precizat Iulian Rață. Din spusele acestuia, educația trebuie să fie bazată pe valori, iar introducerea unei ore de religie în școală ar schimba lucrurile, mai cu seamă că în cadrul acestora se abordează și teme mai personale: „În cadrul orei de religie, pe lângă cunoștințe generale despre Dumnezeu, noi mai vorbim și despre valori, despre latura moral-spirituală și despre o societate sănătoasă”, precizează preotul. Potrivit articolului 35 alineatul 8 din Constituția R. Moldova, învăţământul de stat este laic.

„Unde sunt adulții de încredere din jurul acestor fete?”

Svetlana Moroz spune că „Deseori sunt fetițe din familii foarte vulnerabile și atunci când le întreb dacă au vreo persoană de încredere cu care să discute, iar ele îmi răspund că n-au pe nimeni, atunci mă ia groaza. Unde-s adulții de încredere din jurul fetiței acestea? Toți au dispărut? Rude, cunoștințe, vecini, pedagogi, unde-s toți?

Preotul Iulian Rață consideră că părinții au un rol important în viața acestor fete: „Atunci când familia este dezbinată, când părinții sunt plecați peste hotare, această nișă este acoperită, din păcate, de stradă”, a menționat el.

Deseori, nici partenerii fetelor, care sunt de obicei adulți, nu le sunt alături. Acești bărbați se căsătoresc cu ele doar pentru a scăpa de pedeapsă penală, a menționat Svetlana Moroz. Codul Penal al R. Moldova prevede că raportul sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani. De cele mai multe ori, potrivit datelor oficiale, aceste căsătorii se destramă peste aproximativ jumătate de an.

„Familia, școala, biserica și instituțiile statului trebuie să conlucreze”

„Au existat și mămici care au intrat și au zis: „Doamna doctor, eu am greșit. Dacă fiica mea a rămas însărcinată la vârsta de 15-16 ani, aceasta a fost greșeala mea și acum eu trebuie s-o ajut să o repare”, precizează Svetlana Moroz. În acest caz, părinții fetei și-au asumat răspunderea pentru creșterea copilului, iar adolescenta și-a continuat studiile.

„Este important ca adolescentele rămase însărcinate să aibă susținerea familiei, a societății, dar și a autorităților, pentru a asigura atât sănătatea acestei femei, cât și a copilului care s-a născut”, este de părere Tatiana Zatîc, șefă de direcție la MSMPS.

„Preotul trebuie să fie implicat și să trăiască cu bucuriile și cu încercările creștinilor săi din parohie. În momentul în care el vede familii care sunt predispuse riscului de a trece prin situaţii nedorite, preotul trebuie să fie prezent cât mai mult timp alături de aceste familii și să le acorde cât mai mult suport”, susţine Iulian Rață. În opinia sa, școala, preotul și familia, administrația publică locală și asistenții sociali dintr-o localitate trebuie să conlucreze pentru a ajuta aceste familii.

„Nu educați copiii, educați-vă pe dumneavoastră”

Experții susțin că, pentru a preveni sarcinile în rândul adolescentelor, în familie trebuie să se discute atât cu băieții, cât și cu fetele. Băieții trebuie să vadă comportamentul tatălui lor față de mamă și față de copil, să știe cum se construiește o relație armonioasă în familie. „Mie îmi place zicala engleză: nu educați copiii, ei oricum o să semene cu dumneavoastră, educați-vă pe dumneavoastră”, spune Svetlana Moroz. În opinia sa, în familie trebuie să se discute despre dezvoltarea fizică a copiilor și despre emoțiile pe care aceștia le trăiesc. „Atunci când copilul te întreabă ceva și tu îi spui că o să-ți povestesc mai târziu”, gata, nu te mai întreabă niciodată”, consideră Moroz.

După experiența pe care a avut-o fiica sa, Ioana* consideră că părinții trebuie să discute mai mult cu copiii lor despre sentimente. „Trebuie de discutat și cu fata, și cu băiatul despre dragoste. Și dimineața și seara, și la o ceașcă de ceai, cred eu…”, a spus femeia.

„Nu vreau ca persoanele care au greșit să fie stigmatizate”

„Nu vreau ca aceste persoane să fie stigmatizate. Ele fac parte din societatea noastră. Dacă ele au ajuns într-un punct nefericit din viața lor, este și vina noastră, pentru că noi nu ne-am îndeplinit misiunea la timpul potrivit și nu le-am dat educația necesară, pentru că nu le-am spus la ce riscuri se supun în momentul în care vor săvârși cutare sau cutare păcat”, explică preotul Iulian Rață.

Mariana Goraş, șefă adjunctă a Direcției învățământ general a MECC, susține că atunci când o minoră rămâne însărcinată, există posibilitatea ca ea să își continue studiile după nașterea copilului. Ea poate să susțină examenele de absolvire a ciclului gimnazial sau liceal prin externat. Iulian Rață consideră că este foarte important ca aceste fete să-și continue studiile. „Cunosc foarte multe persoane care astăzi regretă că nu și-au urmat studiile superioare. Eu nu vreau ca acești copii să-și câștige bucățica de pâine muncind la „sapă de lemn”. Ei trebuie să muncească cu intelectul”, spune preotul.

Studiul „Sarcina în adolescență în R. Moldova” arată că este necesar de a schimba stereotipurile și de a crește nivelul de educație al adolescentelor privind rolul lor în societate, creșterea responsabilității de a-și gestiona autonom viața și relațiile, abilitarea de a-și exercita drepturile.

„Eu întotdeauna am zis că noi, toți cei adulți trebuie să formăm o platformă: părinții, medicii, pedagogii, fețele bisericești, asistenții sociali și polițiștii, iar mesajele noastre toate să fie unice, să nu fie contradictorii. Atunci când adolescentul aude de la pedagogi una, acasă – altceva, iar la biserică aude al treilea lucru, atunci el este bulversat și nu înțelege care mesaj este corect”, conchide Svetlana Moroz. 

În perioada anilor 2014-2018, anual, în R. Moldova, peste 2000 de fete cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani au născut copii.

* Numele protagonistelor a fost schimbat pentru a le proteja identitatea.