Copiii lichidatorilor de la Cernobîl, la fel de bolnavi ca și părinții lor
Copiii născuți după 26 aprilie 1986, cu părinți participanți la lichidarea consecințelor catastrofei atomice de la Cernobîl, în mare parte se confruntă cu probleme de sănătate similare celor ale părinților lor – legătură cauzală nerecunoscută la nivel oficial în R. Moldova, la fel ca și în alte state, cetățenii cărora au fost afectați de consecințele catastrofei nucleare. Reprezentanții Asociației „Uniunea Cernobîl din Moldova” susțin că acest lucru se întâmplă deoarece autoritățile vor să evite eventualele cheltuieli ce ar putea interveni în urma recunoașterii faptului că descendenții lichidatorilor consecințelor avariei de la Cernobîl sunt, la rândul lor, victime ale acelei catastrofe.
Asociația „Uniunea Cernobîl din Moldova”, fondată la 19 mai 1990, deține date despre 1760 de persoane născute după 1986 la care minim un părinte a participat la lichidarea consecințelor avariei de la centrala atomo-electrică Cernobîl.
Ludmila Beșleagă, vicepreședinta Asociației „Uniunea Cernobîl din Moldova”, participantă la minimalizarea consecințelor acelui accident, a povestit pentru ZdG că radiația ionizată la care au fost supuse persoanele participante la lichidarea consecințelor avariei atomice este periculoasă anume prin faptul că are efecte nocive și peste două-trei generații, efectele genetice amplificându-se.
„Eu țin minte că soțul (Alexei Beșleagă, medic, decedat în 1998, la vârsta de 38 ani, nota redacției) întorcându-se de la Cerbobîl, mi-a spus: noi încă nu simțim efectele Cernobîlului – le vom simți peste 20-25 de ani. Eu atunci credeam că a fost doar o vorbă zisă pur și simplu… Astăzi, însă, vedem că gradul de mortalitate a devenit mai mare, a crescut și numărul bolnavilor de cancer – mamar, al glandei tiroide, etc. Astăzi, în R. Moldova, nu este stabilită legătura cauzală dintre boala părinților și cea a copiilor, deoarece lipsește baza juridică, necesară pentru legitimarea acestui fenomen. Astfel, nici în fișa medicală a acestor persoane și nici în altă parte această legătura cauzală nu este stabilită. Autoritățile R. Moldova folosesc ca argument faptul că și în țările care au fost mai grav afectate de accident nu există o asemenea bază legislativă”, – spune Ludmila Beșleagă.
71% dintre copiii născuți după 1986, unul dintre părinții cărora a avut de suferit de pe urma catastrofei atomice de la Cernobîl, se confruntă cu probleme de sănătate
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale anunță că, potrivit datelor prezentate de către instituțiile medico-sanitare publice spitalicești și de asistență medicală primară teritorială și municipală, la 01.01.2019, la evidența medicilor de familie se aflau 204 copii născuți de la părinți participanți la lichidarea consecințelor catastrofei de la Cernobîl.
În același timp, dintre cei 199 copii examinați pe parcursul anului 2018 doar 57 copii au fost considerați sănătoși, adică 28,64%.
Chiar dacă legea privind protecția socială a cetățenilor care au avut de suferit în urma acelei catastrofe asigură unele facilități acestui grup social, printre acestea fiind oferirea medicamentelor fără plată, asigurarea anuală gratuită cu bilete la instituțiile balneo-sanatoriale și de fortificare a sănătății, aceste avantaje sunt sistate când persoanele împlinesc 18 ani.
Mariana Gâncu, cercetătoare științifică în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) și doctorandă la Universitatea de Medicină și Farmacie „N.Testemițanu” confirmă ipoteza efectelor tardive asupra generațiilor următoare a persoanelor supuse radiației ionizate.
„Defectele cromozomiale se transmit din generație în generație. Ceea ce ține de starea de sănătate a acestui grup, s-a constatat că sunt cu o imunitate redusă, se îmbolnăvesc mai des decât copiii din generația lor, nesupuși efectelor Cernobîl, și chiar se îmbolnăvesc concomitent de mai multe boli. Un număr mare de persoane din acest grup au probleme cu glanda tiroidă, care este organul țintă al radiațiilor ionizante. Este adevărat că starea de sănătate a acestor persoane e foarte precară. Până anul trecut, din această categorie făceau parte 2500 de persoane. Acestea, însă, tot mai frecvent sunt scoase de la evidența medicilor din motivul emigrării”, – a spus pentru ZdG, Mariana Gâncu, specialistă în cadrul ANSP.
Conform rapoartelor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, pe parcursul anului 2018, au primit tratament în condiții de ambulator 90 de copii născuți după catastrofa de la Cernobîl, de părinți participanți la lichidarea consecințelor acesteia. În condiții de staționar s-au tratat 14 persoane, iar 36 au beneficiat de întremare în instituțiile balneo-sanatoriale.
La 33 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl, doar 2018 dintre cei circa 3550 de cetățeni moldoveni care au participat la lichidarea consecințelor catastrofei de la centrala atomo-electrică mai sunt în viață. Aceștia acuză probleme grave de sănătate, majoritatea fiind la evidența organelor de protecție socială cu grade severe de dizabilitate.
Foto: TASS
