Cum ne adresăm în instanța de judecată?

Când, unde, în ce condiții ne putem adresa în instanța de judecată? Ce costuri implică depunerea unei cereri în judecată? Cine ne poate reprezenta sau apăra interesele? Numeroși cititori ai ZdG caută răspunsuri la aceste și alte întrebări legate de accesul la justiție.

Sorin Popescu, directorul Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) și Andrei Ojoga, magistrat la Judecătoria Chișinău, le răspund cititorilor.

Cererea de chemare în judecată: ce date trebuie să includă aceasta?

Pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, la rubrica „Modele de acte” pot fi găsite modele de cereri de chemare în judecată. 

O cerere de chemare în judecată trebuie să conțină denumirea instanței, căreia i se adresează, numele și prenumele reclamantului, adică a persoanei care se adresează în judecată, domiciliul, numărul de identificare personală (IDNP), numărul de telefon și alte date de contact. 

În cazul persoanelor juridice, se indică numele reclamantului, adresa acestuia, numărul de identificare de stat (IDNO), datele bancare, datele de contact, dar și adresa electronică.

Cererea trebuie să conțină și numele pârâtului (persoana, împotriva căreia este adresată cererea), precum și datele de contact ale acestuia, dacă reclamantul dispune de aceste date de contact.

Datele de contact ale reclamantului și ale pârâtului sunt necesare pentru a fi asigurată citarea/înștiințarea legală a acestora, care este obligatorie.

Orice cerere de chemare în judecată trebuie să conțină circumstanțele care au motivat reclamantul să înainteze anumite pretenții, adică în ce constă esența încălcării drepturilor sale. Acestea trebuie să fie formulate succint, cu prezentarea cronologică a evenimentelor. De asemenea, în cererea de chemare în judecată vor fi indicate prevederile legale care pot fi aplicate în cazul respectiv. Spre exemplu, în cazul unei cereri de chemare în judecată privind evacuarea locatarului, persoana care o înaintează va invoca articolele din Codul civil care se referă la dreptul de proprietate. Totodată, cererea trebuie să includă probele de care dispune reclamantul în momentul depunerii cererii: rezultatele expertizelor, dacă acestea au fost efectuate și valoarea acțiunii, dacă aceasta a fost evaluată.

Unele instanțe au modele tipizate de cereri pe tipuri de cauze. De exemplu, Judecătoria Ungheni are un formular tip pentru victimele violenței în familie care vor să ceară aplicarea de către instanță a măsurilor de protecție. Acesta poate fi descărcat direct pe pagina web a judecătoriei.

Pe lângă informațiile despre reclamant, în acest tip de cereri este necesară indicarea datelor despre copiii victimei violenței în familie, după caz, date despre relația cu presupusul agresor, descrierea faptelor pentru care se solicită emiterea ordonanței de protecție, măsurile de protecție care se solicită a fi aplicate și termenul acestora. După caz, pot fi anexate probe despre leziunile fizice, dacă acestea au fost înregistrate. Cererile de acest tip pot fi înaintate în judecată și de către un reprezentant legal al pretinsei victime sau de către o autoritate, spre exemplu, de către asistentul social sau de către polițist.

Precizăm că astfel de cereri se examinează în regim de urgență, în 24 de ore de la depunere, iar interesele victimei pot fi reprezentate și de un avocat din oficiu.

Taxa de stat: cine și cât achită? 

La depunerea unei cereri de chemare în judecată trebuie să plătești și o taxă de stat, dacă nu faci parte din categoriile de persoane care sunt scutite de plata acesteia prin lege. De regulă, riști să nu-ți fie acceptată cererea de chemare în judecată, dacă nu ai plătit taxa de stat. 

Unde depunem o cerere de chemare în judecată?

De regulă, cererea de chemare în judecată poate fi depusă direct la judecătorie, în oricare din sediile acesteia, în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul pârâtului.

De obicei, în judecătorii, ghișeul unde poate fi depusă cererea de chemare în judecată se află în apropiere de intrarea în clădire, dar există și indicatori amplasați în holul instanței.

Uneori, reclamantul este în drept să aleagă judecătoria la care va depune cererea de chemare în judecată. Spre exemplu, atunci când se solicită desfacerea căsătoriei cu încasarea pensiei de întreținere a copilului, partea reclamantă, în a cărei grijă se află copilul, poate să depună cererea de chemare în judecată și la judecătoria de la domiciliul ei, chiar dacă domiciliul pârâtului este într-un alt raion.

Alteori, competența instanței judecătorești ține de locul aflării bunurilor. Spre exemplu, dacă intenționați să depuneți o cerere de chemare în judecată cu privire la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, asupra unor case, încăperi, construcții sau altor obiecte fixate de pământ, precum și privind ridicarea sechestrului de pe bunuri, atunci competentă este instanța de la locul aflării bunului.

Înainte de a vă deplasa la judecătorie, e bine să verificați programul de lucru al acesteia pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată. 

După caz, cererea de chemare în judecată poate fi depusă la oficiul poștal, cu indicarea pe plic a denumirii judecătoriei și adresei acesteia. E bine să o expediați cu titlu de scrisoare recomandată, pentru a avea confirmarea că a ajuns la destinație.

În cât timp reclamantul este informat despre statutul cererii depuse în judecată? 

După recepționarea cererii de chemare în judecată, în decurs de 24 de ore din momentul recepționării (fără a se lua în calcul zilele de odihnă), un angajat al instanței introduce datele despre aceasta în sistemul informațional – Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD).

Imediat după introducerea datelor în PIGD cererea de chemare în judecată este repartizată aleatoriu de către Program unui judecător.

Fiecărei cereri de chemare în judecată Programul îi atribuie în mod automat un număr electronic care este unic în țară. În urma unei solicitări poate fi obținută confirmarea înregistrării în PIGD a cererii. Aceasta va conține numărul unic (electronic) de înregistrare a cererii.

Acest număr electronic al cererii de chemare în judecată poate fi utilizat pentru a verifica informația despre statutul cauzei, despre data și rezultatul ședințelor de judecată sau pentru a vizualiza actele judecătorești care au fost pronunțate în cauza respectivă.

Dacă nu cunoaște numărul electronic, justițiabilul poate verifica cauza la rubrica Cereri și dosare pendinte de pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești. Aici justițiabilul are posibilitatea să vizualizeze numărul electronic atribuit cauzei sale.

În termen de cinci zile de la repartizarea cererii judecătorul verifică dacă aceasta întrunește exigențele și emite o încheiere, prin care acceptă, restituie, refuză în primire sau nu dă curs cererii de chemare în judecată, reclamantul fiind informat despre această decizie a instanței, fie prin poștă, fie prin e-mail, dacă a indicat adresa electronică.

În ce cazuri poate fi respinsă o cerere de chemare în judecată? 

La depunerea cererii de chemare în judecată, pentru a avea o claritate despre cine s-a adresat în instanță, în conținutul acesteia trebuie să fie indicate datele despre reclamant și să fie anexată copia actului de identitate.

Și argumentele descrise în conținutul cererii de chemare în judecată sunt importante. Acestea îl ajută pe judecător să înțeleagă pe cât de întemeiată este acțiunea, iar probele anexate urmează să confirme cele indicate de reclamant.

Spre exemplu, reclamantul depune cerere de chemare în judecată, prin care solicită de la pârât încasarea unei datorii. Pe lângă cele descrise în conținutul cererii de chemare în judecată, reclamantul trebuie să anexeze o dovadă că, într-adevăr, pârâtul are careva datorii față de el. Or, în cazul în care, în conținutul acțiunii vor fi descrise în detaliu circumstanțele creării datoriei respective, dar nu va fi anexată dovada formării datoriei, cele indicate vor fi considerate pur declarative, iar în rezultat, cererea de chemare în judecată va fi respinsă.

Astfel, cererea de chemare în judecată poate fi respinsă în condițiile în care reclamantul nu a demonstrat temeinicia acesteia, fie a omis termenul de adresare în instanță. Deci, este esențial de indicat în conținutul cererii de chemare în judecată toate circumstanțele, în baza cărora reclamantul își întemeiază pretențiile. 

În cazul în care vi s-a refuzat primirea cererii de chemare în judecată, este posibilă atacarea cu recurs a încheierii de refuz emise de instanța judecătorească. Refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pârât, cu același obiect şi aceleași temeiuri.

Instanța a restituit cererea de chemare în judecată: ce întreprindem?

Dacă cererea de chemare în judecată a fost restituită, atunci în primul rând se va identifica motivul pentru care judecătorul a ajuns la această concluzie. Dacă potențialul reclamant nu este de acord cu decizia magistratului, acesta este în drept să atace cu recurs încheierea respectivă, cu excepția cazurilor când:

• soțul a înaintat acțiunea de desfacere a căsătoriei, fără consimțământul soției – în timpul sarcinii sau în primul an de la nașterea copilului;
• cererea nu este semnată, ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a o semna, ori este semnată fără a se indica funcția semnatarului;
• cererea a fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană neîmputernicită de a porni și a susține procesul;
• reclamantul își retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind intentarea procesului;
• la depunerea cererii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești.

Același reclamant se poate adresa repetat în judecată, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri dacă a lichidat încălcările constatate de instanță.

Spre exemplu, cererea de chemare în judecată a fost restituită pe motiv că nu a fost respectată procedura prealabilă de soluționare a litigiului. Respectiv, potențialul reclamant, înainte de a depune repetat cererea de chemare în judecată, urmează să respecte procedura prealabilă de soluționare a litigiului.

Instanța de judecată nu a dat curs cererii: ce urmează? 

Instanța de judecată nu dă curs cererii de chemare în judecată, dacă nu conține date despre reclamant sau despre pârât, nu conține motivare și probe legate de litigiul invocat.

În cazul în care nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată, potențialul reclamant urmează să afle de ce. 

În intervalul de timp acordat pentru înlăturarea neajunsurilor, indicat în conținutul încheierii prin care nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată, reclamantul urmează să înlăture neajunsurile respective. El poate solicita prelungirea termenului pentru înlăturarea neajunsurilor, dacă îl consideră insuficient.

Dacă reclamantul îndeplinește în termen toate cerințele enumerate în încheierea judecătorului, cererea se consideră depusă la data prezentării inițiale în judecată. 

Cine ne apără interesele în instanța de judecată? 

Este important ca fiecare cetățean care își caută dreptatea în instanțele de drept să cunoască faptul că își poate apăra interesele personal, dar și prin intermediul unui avocat sau a unui avocat stagiar. Concomitent, persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată, în cauze civile, de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunici, nepoți, dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.

Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.