Comisia de la Veneția s-a expus pe marginea Proiectului de lege privind De-oligarhizarea R. Moldova
Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) s-a expus pe marginea Proiectului de lege privind De-oligarhizarea R. Moldova.
„Salutând atitudinea constructivă a autorităților, Comisia de la Veneția solicită reforme sistemice”, se arată în avizul său preliminar privind proiectul de lege al R. Moldova care vizează limitarea influenței economice și politice excesive în viața publică (de-oligarhizare) publicat marți, 14 martie.
Comisia de la Veneția, organismul de experți constituționali al Consiliului Europei, a solicitat autorităților moldovenești să „adopte reforme sistemice, mai degrabă decât să vizeze persoane specifice, pentru a realiza „de-oligarhizarea””. Comisia de la Veneția a salutat intenția autorităților de a prezenta un proiect de lege revizuit care să ia în considerare mai multe dintre recomandările sale, dar în această etapă are o „poziție rezervată” cu privire la acesta.
„„Oligarhizarea” este rezultatul unei combinații de exercitare netransparentă a puterii politice fără mandat politic, influență asupra parlamentelor, guvernelor, partidelor politice, organelor judiciare și de aplicare a legii; proprietate sau influență asupra mass-media; influență decisivă, dacă nu chiar monopolistică, asupra unui număr de domenii, cum ar fi energia, mineritul, petrolul și gazele, metalurgia, imobiliarele. Eliminarea unei astfel de influențe excesive a intereselor personale în viața economică, politică și publică este o problemă nouă și foarte complexă.
Comisia de la Veneția a remarcat că, deși Ucraina a fost prima țară care a adoptat o legislație specifică privind de-oligarhizarea, angajamentul de a elimina influența excesivă a grupurilor de interese în viața economică, politică și publică a făcut, de asemenea, obiectul unei recomandări specifice a Comisiei Europene către Georgia și R. Moldova. De atunci, R. Moldova a pregătit un proiect de lege care s-a inspirat din legea ucraineană, dar a prezentat unele particularități.
Atunci când abordează problema dezoligarhizării, Comisia de la Veneția este în favoarea unei „abordări sistemice” care vizează consolidarea instituțiilor și a legislației privind mass-media, antimonopol, partidele politice, alegerile, impozitarea, combaterea corupției și a spălării banilor, mai degrabă decât a unei „abordări personale” care vizează persoanele care pot fi considerate oligarhi prin criterii specifice, cum ar fi averea, proprietatea asupra mass-media etc”, se arată în avizul Comisiei de la Veneția.
În opinia Comisiei de la Veneția, „abordarea personală”, care a fost utilizată în proiectul de lege din R. Moldova, „implică riscul de încălcare a mai multor drepturi ale omului, precum și de încălcare a pluralismului politic și a statului de drept, cu excepția cazului în care sunt instituite garanții puternice ale unui proces echitabil”.
În acest sens, Comisia de la Veneția „constată că proiectul de lege din R. Moldova conține o serie de îmbunătățiri față de celelalte legi elaborate în Ucraina și Georgia, de care s-a inspirat. Printre acestea se numără implicarea Parlamentului și a sistemului judiciar în procedura de desemnare a unei persoane ca oligarh și existența unei liste de drepturi fundamentale la un proces echitabil în fața Comisiei Naționale pentru De-Oligarhizare (CNO)”.
Comisia de la Veneția a susținut obiectivul de a elimina sau cel puțin de a limita influența oligarhilor în viața politică, economică și publică. Cu toate acestea, a subliniat că alegerea mijloacelor pentru atingerea unui astfel de obiectiv legitim este de o importanță decisivă dacă se dorește ca sistemul să fie eficient, respectând în același timp democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Astfel de măsuri ar trebui să fie proporționale cu obiectivul urmărit de a realiza condiții de concurență echitabile pentru toți actorii din societate.
Comisia a subliniat că de-oligarhizarea ar trebui să fie asigurată printr-o abordare sistemică, care are un efect preventiv și vizează numeroase domenii, cum ar fi legislația referitoare la mass-media, antimonopol, partide politice, alegeri, fiscalitate, combaterea corupției și a spălării banilor etc.
În schimb, proiectul de lege moldovean se concentrează pe o așa-numită abordare „personală” (punitivă), încercând să identifice așa-numiții „oligarhi” prin intermediul unor criterii specifice, cum ar fi averea și deținerea de mijloace de informare în masă, să îi eticheteze public ca fiind „oligarhi” și să îi supună unei serii de limitări generale care includ excluderea de la finanțarea partidelor sau activităților politice, excluderea de la privatizările proprietății publice etc. Această abordare, în opinia Comisiei de la Veneția, implică riscuri ridicate de încălcare a drepturilor omului și de aplicare arbitrară care ar putea dăuna pluralismului politic.
Comisia a recomandat „clarificarea dispozițiilor și procedurilor-cheie, cum ar fi criteriile de eligibilitate, furnizarea de garanții solide pentru drepturile omului și pentru un proces echitabil, precum și asigurarea proporționalității anumitor consecințe ale desemnării ca „oligarh””.
Proiectului de lege privind De-oligarhizarea R. Moldova face parte din Planul de implementare a celor 9 recomandări propuse de Comisia Europeană în contextul statutului R. Moldova de țară candidată pentru aderare la UE.
- Reforma justiției și combaterea corupției;
- Remedierea deficiențelor în legislația electorală;
- De-oligarhizarea, consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor;
- Consolidarea capacității administrației publice și gestionarea finanțelor publice;
- Implicarea societății civile în procesele decizionale, precum și
- Consolidarea protecției drepturilor omului și combaterea violenței de gen.
